Cum funcționează pensia facultativă în Republica Moldova și cine poate beneficia de ea

Categorie:

Republica Moldova are, din 2026, primul fond de pensii facultative funcțional, o alternativă prin care cetățenii își pot construi un venit suplimentar pentru perioada de după încheierea activității profesionale. Sistemul este diferit de pensia de stat: banii sunt acumulați într-un cont individual și investiți pe termen lung.

Cadrul legal pentru pensiile facultative există în Republica Moldova din 2020, fiind reglementat prin Legea nr. 198 privind fondurile de pensii facultative. Piața a devenit însă funcțională abia anul acesta. În 2024, Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a acordat companiei Aragonn Grup prima licență din țară pentru administrarea fondurilor de pensii facultative, iar în februarie 2026 a fost avizată constituirea Fondului de Pensii Facultative ARAGONN.

Spre deosebire de pensia publică, bazată pe principiul solidarității între generații, pensia facultativă presupune acumularea propriilor economii.

„Fondul de pensii facultative reprezintă banii tăi, economisiți și investiți în numele tău, pentru viitorul tău. Aceste economii nu depind de bugetul statului, de numărul angajaților care vor contribui peste 20–30 de ani sau de deciziile politice care se vor lua în viitor. Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar sigur, pentru anii de după 60 de ani.”, explică Roman Andronic, președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, într-un interviu pentru revista The List.

La un fond de pensii facultative pot adera persoanele angajate în câmpul muncii, antreprenorii și persoanele care desfășoară activități independente. În cazul Fondului ARAGONN, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, iar suma poate fi modificată sau plata poate fi suspendată temporar.

Contribuțiile pot fi achitate atât de participant, cât și de angajator sau chiar de ambele părți. Statul oferă și facilități fiscale pentru contribuțiile la pensia facultativă, în limitele prevăzute de lege.

“Eu am ales să contribui la Fondul facultativ de pensii Aragonn pentru că văd asta ca pe o investiție. Scutirea de impozit de 12% la contribuție (maxim de 15% din venitul anual) o pot vedea ca un randament investițional suplimentar în acel an (venitul meu net pe care l-as investi in alte instrumente ar fi fost impozitat anterior cu acest impozit). Aș fi plăcut surprins dacă banii din Fond vor fi investiți mai bine decât aș fi investit eu în alte instrumente sau voi avea eu mai mare încredere în mine dacă plasamentele mele vor fi mai bine remunerate pentru același risc. Eu văd Fondul de pensii ca pe un concurent personal utilitatea căruia de avea un venit multiplicat la pensie o compar cu plăcerea imediată de consum și alte modalități investiționale pe care le practic. Îmi place că Fondul are profil de risc mediu, cu orientare spre hârtii de valoare de stat si private, precum și în domeniul imobiliar”, susține Veaceslav Cernica, participant la Fondul de pensii facultative.


„Nu m-am gândit niciodată serios la pensie până acum. 300 sau 500 de lei pe lună nu îmi schimbă viața astăzi, dar peste 25–30 de ani s-ar putea să conteze foarte mult”, spune  Maria Crangaci, participantă, și ea, la Fondul de pensii facultative.


„Pentru mine a contat să știu că banii rămân ai mei și că nu depind doar de pensia pe care o voi primi cândva de la stat. Prefer să pun câte puțin deoparte acum, decât să mă întreb la 60 de ani de ce n-am început mai devreme”, afirmă Ilie Dogotari, un alt participant la fond. 

Ce se întâmplă cu banii

Contribuțiile nu sunt păstrate pur și simplu într-un cont, ci sunt investite în conformitate cu politica investițională și cu regulile aprobate de CNPF. Scopul este ca economiile să se capitalizeze în timp. Randamentul nu este garantat și depinde de evoluția investițiilor și a piețelor financiare. Un exercițiu de simulare arată că 1000 de lei depuși lunar în Fond, pe o perioadă de 20 de ani, ar putea genera un randament de cca +100%. Adică, dacă ai depune o sumă totală de 240.000 de mii de lei (în 20 de ani),  la final ai putea încasa în jur de 500.000 lei. 

Un aspect important de menționat este că activele Fondului sunt separate de contul companiei care îl administrează. În plus, fiecare investiție și fiecare plată trec prin mai multe etape de verificare. Dacă o operațiune nu respectă regulile stabilite de politica investițională a Fondului de pensii, depozitarul Fondului pur și simplu nu o execută. Iar peste întregul sistem veghează permanent Comisia Națională a Pieței Financiare, care verifică respectarea tuturor regulilor.

În cazul decesului participantului, banii acumulați pot fi moșteniți, iar în caz de dizabilitate, aceștia pot fi retrași înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani. 

Pentru Moldova, piața este abia la început, de aceea reprezentanții Aragonn Grup îndeamnă cetățenii să se documenteze doar din surse sigure, pe site-ul și la liniile telefonice ale companiei, sau la instituțiile statului implicate în reglementarea acestui domeniu.

Recente

spot_imgspot_img

Recomandate

Zbor anulat? Banii pe biletele de avion, înapoi în 14...

Ai cumpărat un bilet de avion printr-o agenție de turism sau o platformă online, iar zborul a...

Noi reguli pentru concediul plătit. Ce se schimbă din 2027

Zilele de weekend ar putea să nu mai fie incluse în concediul anual plătit, începând cu 1...

De la brânzeturi artizanale, în topul celor mai remarcabile...

A plecat în Italia în căutarea unui viitor mai bun, dar dorul de casă a adus-o înapoi...

Yandex Go, sub verificări în Moldova: venituri de milioane,...

Activitatea Yandex Go în Republica Moldova a ajuns în atenția Guvernului după dezvăluirile despre veniturile de peste...

Vrei să investești la bursă? Trei greșeli care te...

Investițiile la bursă pot aduce câștiguri, dar și pierderi importante, mai ales atunci când oamenii își plasează...

Facturi și mai mari la iarnă? Junghietu nu exclude...

Moldovenii ar putea plăti și mai mult pentru gazele naturale în această iarnă. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, nu exclude o nouă majorare a tarifelor, inclusiv de la începutul anului 2027, în condițiile în care prețurile gazelor continuă să crească pe piața europeană. O eventuală scumpire ar putea afecta și facturile la încălzire și energia electrică. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul a explicat că situația de pe piața europeană este tot mai complicată. Cantitățile disponibile de gaz natural lichefiat sunt insuficiente, iar depozitele europene sunt umplute sub nivelul obișnuit pentru această perioadă. „Am văzut rapoartele, iar prețul la TTF a depășit 86 de euro per megawatt-oră. Acest lucru se întâmplă pe fondul volumelor insuficiente de gaz natural lichefiat, care nu sunt suficiente pentru umplerea depozitelor din Europa. Gradul mediu de umplere este de 74%, ceea ce este semnificativ sub media din ultimii cinci ani, iar acest fapt, evident, pune presiune asupra prețurilor”, a declarat ministrul. Deși Republica Moldova a contractat deja cantitățile de gaze necesare pentru sezonul rece, acest lucru nu garantează menținerea prețurilor actuale. Potrivit lui Junghietu, Energocom a organizat 24 de runde de licitații pentru achiziția gazelor, însă prețul final va depinde de evoluția pieței în momentul livrării. „Contractele au fost semnate, iar prețul pe care îl vom plăti va corespunde lunii în care volumele vor fi livrate”, a declarat Junghietu. O altă problemă ține de constituirea rezervelor obligatorii. În prezent, acestea sunt formate în proporție de aproximativ 20%, deși termenul-limită pentru completarea lor este 1 noiembrie. Separat, autoritățile au constituit rezervele de securitate, care însumează 56 de milioane de metri cubi de gaze. Cantitatea ar trebui să acopere consumul țării pentru aproximativ zece zile în cazul unei situații de urgență. Gazele sunt depozitate în România și Ucraina. În ceea ce privește facturile populației, ministrul avertizează că o nouă majorare a prețului gazelor ar putea avea efecte asupra mai multor servicii energetice, deoarece gazul este folosit inclusiv pentru producerea căldurii și a energiei electrice. „Toată Europa intră în iarnă cu prețuri mai mari la toate tipurile de energie, însă în cele din urmă totul depinde de prețul gazului, deoarece din acesta sunt produse energia termică și energia electrică. Un preț mai mare la gazul natural înseamnă automat și un preț mai mare la căldură, precum și un preț mai mare la energia electrică”, a subliniat ministrul. Totuși, o eventuală majorare a tarifelor nu este încă decisă. Evoluția prețurilor va depinde inclusiv de temperaturile din următoarele luni. O toamnă și o iarnă mai calde ar putea reduce consumul de gaze și presiunea asupra pieței. Declarațiile vin după o perioadă de scumpiri accelerate. Din august până în octombrie, tariful gazelor naturale pentru consumatorii din Republica Moldova a crescut de la 14,42 la 26,14 lei pentru un metru cub. Diferența este de 11,72 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 81%. La un consum lunar de 200 de metri cubi, această diferență de tarif înseamnă 2.344 de lei în plus la factură. Prin urmare, o nouă creștere a prețului gazelor ar pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, în special în lunile de iarnă, când consumul pentru încălzire este mai ridicat.