Ani la rând, piața criptomonedelor din Republica Moldova a funcționat într-o zonă gri, fără reguli clare și fără responsabilități bine definite. Acest lucru este pe cale să se schimbe. Expertul în blockchain Olga Tabîrță explică, într-o analiză pentru The List, ce prevede noua lege privind criptoactivele, cine va fi obligat să respecte noile reguli și cum vor fi protejați utilizatorii.

Redăm în continuare opinia integrală a sursei citate.

Până acum, dacă cineva din Moldova cumpăra Bitcoin, investea într-un token sau lansa propria monedă digitală, nu exista o lege clară care să spună cine răspunde dacă lucrurile merg prost. Guvernul tocmai a aprobat un proiect de lege care schimbă asta — și urmează modelul deja folosit de Uniunea Europeană.

De ce contează

Gândește-te la diferența dintre o piață de fructe și legume fără nicio regulă și una unde vânzătorii trebuie să spună clar ce vinzi, de unde vine marfa și ce faci dacă produsul e stricat. Legea face exact asta pentru criptomonede: obligă pe oricine vinde sau administrează cripto în Moldova să fie transparent, identificabil și responsabil.

Până acum, un proiect cripto putea apărea peste noapte, promite orice, și dispărea la fel de repede — fără nicio consecință legală clară în Moldova.

Ce trebuie să facă, de-acum, cei care vând cripto

Dacă vrei să lansezi o monedă digitală sau să o vinzi public în Moldova, va trebui să:

• Publici un document clar (numit “carte albă”) care explică proiectul, riscurile și drepturile cumpărătorului — și nu poți spune “va crește garantat” sau orice altă promisiune de câștig.
• Te identifici ca persoană juridică reală, nu anonim.
• Îți asumi răspunderea dacă informațiile pe care le-ai dat sunt false sau înșelătoare.

Cea mai importantă protecție pentru oamenii obișnuiți

Dacă cumperi cripto direct de la cel care îl vinde (nu de pe o bursă), ai 14 zile să te răzgândești și să-ți iei banii înapoi, fără nicio explicație și fără costuri. E aceeași logică precum dreptul de retur la cumpărăturile online.

Cine va verifica toate astea

Doi actori vor supraveghea piața:

• Comisia Națională a Pieței Financiare — verifică cine poate vinde cripto și aprobă documentele oficiale.
• Banca Națională a Moldovei — se implică mai ales acolo unde criptomonedele ar putea afecta stabilitatea financiară (de exemplu, monede legate de leu sau euro).

Cine încalcă legea riscă amenzi de până la 15% din cifra de afaceri anuală — o sumă serioasă pentru orice companie.

Ce NU intră sub incidența legii

• NFT-urile (obiectele digitale unice, gen artă digitală).
• Criptomonedele deja reglementate ca instrumente financiare, depozite bancare sau fonduri de pensii.
• Proiectele mici, sub 1 milion de euro strânși, sau adresate unui număr redus de investitori.

Și taxele?

Legea în sine nu vorbește despre impozite, dar ministrul finanțelor a spus deja că veniturile din cripto ale persoanelor fizice vor fi impozitate cu 12%, la fel ca alte venituri.

Când intră în vigoare

• Legea trebuie încă adoptată de Parlament — se estimează decembrie 2026.
• Va deveni obligatorie efectiv din iunie 2027.

Deci nu e ceva ce se întâmplă peste noapte — dar cine activează deja în domeniu ar face bine să înceapă pregătirile din timp.

Pe scurt

Moldova nu interzice cripto — îi pune reguli. Practic, e o veste bună pentru oricine vrea să facă lucrurile serios: o piață mai transparentă înseamnă mai multă încredere din partea oamenilor și mai puțin loc pentru proiecte-fantomă care dispar cu banii investitorilor.

Un semn de întrebare rămâne

Legea arată bine pe hârtie, dar aplicarea ei depinde de o singură instituție: Comisia Națională a Pieței Financiare. Și aici am o rezervă serioasă — CNPF nu are, la acest moment, o expertiză tehnică vizibilă în criptoactive. Nu există niciun departament dedicat, nicio angajare specifică în acest domeniu, nicio comunicare publică despre pregătirea internă pentru un subiect atât de tehnic precum blockchain-ul, custodia criptografică sau mecanismele de consens.

O lege bine scrisă, aplicată de o instituție nepregătită, riscă două scenarii — la fel de proaste: fie autorizările vor dura mult peste termenele legale, blocând proiectele serioase în birocrație, fie evaluările vor fi superficiale, iar legea va deveni doar o formalitate pe hârtie, fără protecția reală promisă utilizatorilor.

Are CNPF un an la dispoziție să se pregătească? Da. Există vreun semnal public că se întâmplă asta? Deocamdată, nu. Până nu văd angajări clare de specialiști sau un parteneriat tehnic anunțat, rămân sceptică în privința capacității reale a Comisiei de a aplica această lege așa cum a fost gândită.