Revenită la conducerea Ministerului Finanțelor într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă cu maxim interes politica bugetar-fiscală pentru 2027, Victoria Belous transmite un mesaj de continuitate: reguli mai previzibile, consultări reale cu antreprenorii și un echilibru între nevoia statului de venituri și competitivitatea economiei. În primul său interviu după revenirea în Guvern, ministra vorbește despre taxare, investiții, integrarea europeană și provocările unui mandat în care predictibilitatea va deveni una dintre cele mai valoroase resurse economice.

Republica Moldova își așteaptă politica bugetar-fiscală pentru anul 2027. Proiectul inițial supus dezbaterii publice a generat dezbateri aprinse. Cum credeți, la ce trebuie să ne așteptăm de la proiectul final?

Vom prezenta o politică bugetar-fiscală revizuită, construită pe baza argumentelor și propunerilor primite în cadrul consultărilor publice. Scopul nostru nu este doar ajustarea unor cote de impozitare, ci construirea unui cadru fiscal care să răspundă realităților economice și obiectivelor de dezvoltare ale Republicii Moldova.

Vom păstra echilibrul între două responsabilități majore: pe de o parte, asigurarea resurselor necesare pentru servicii publice și investiții, iar pe de altă parte, menținerea competitivității economiei și a capacității companiilor de a crește.

O politică fiscală bună trebuie să fie nu doar corectă astăzi, ci și predictibilă pentru anii următori.

Există măsuri propuse față de care veți manifesta o poziție contra? Dacă da, care sunt acestea?

Nu cred într-o abordare în care spunem „da” sau „nu” unei măsuri fiscale doar prin prisma interesului unui grup sau altuia. Fiecare propunere trebuie analizată prin trei criterii: impactul asupra bugetului public, efectul asupra economiei și echitatea pentru contribuabili.

Sunt deschisă ajustărilor acolo unde argumentele economice o cer. În același timp, consider justificată o abordare mai fermă față de taxarea produselor care generează costuri sociale importante, cum sunt produsele asociate viciilor. Aici rolul politicii fiscale depășește colectarea de venituri și ține și de protejarea sănătății și interesului public.

Cu cât la sută credeți că ar trebui un antreprenor să-și majoreze bugetul de cheltuieli pentru anul viitor, ținând cont de costurile care se vor propaga în lanț?

Nu există un procent universal valabil pentru toate companiile. Economia Republicii Moldova este diversă, iar impactul costurilor diferă semnificativ între sectoare. Rolul statului nu este să spună antreprenorilor cât trebuie să cheltuiască, ci să creeze condiții în care companiile pot planifica, investi și crește. De aceea, prioritatea noastră este să reducem presiunile inutile asupra economiei și să direcționăm sprijinul către oameni și sectoarele care generează valoare adăugată.

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Iar reformele ne iau adesea prin surprindere. Cum poate statul să ofere mai multă stabilitate investitorilor care își planifică activitatea pe 3-5 ani?

Unul dintre obiectivele noastre este să reducem incertitudinea pentru mediul de afaceri printr-o abordare mai predictibilă a politicii fiscale. În acest sens, venim cu un calendar predictibil aferent accizelor pentru următorii trei ani, precum și menținerea unei perspective clare privind impozitul pe venit, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile în condiții mai bune.

Se spune că un regim fiscal mai dur împinge oamenii spre evaziune sau alungă banii din țară. Care sunt primele trei argumente care contrazic această idee?

Primul argument este că investițiile nu sunt determinate exclusiv de nivelul taxelor. Investitorii analizează întregul ecosistem: stabilitatea economică, infrastructura, forța de muncă, accesul la piețe și calitatea instituțiilor.

Al doilea argument este că un stat cu venituri publice suficiente poate investi în acele domenii care fac economia mai competitivă: educație, infrastructură, sănătate și servicii publice eficiente.

Al treilea argument este echitatea. Un sistem în care regulile sunt respectate de toți creează un avantaj pentru antreprenorii corecți. Evaziunea fiscală nu este o soluție economică, ci o distorsiune care penalizează companiile care activează legal.

Cum putem împăca disciplina fiscală cu climatul investițional atractiv?

Disciplina fiscală și atractivitatea investițională nu sunt în contradicție. Dimpotrivă, investitorii serioși caută state care au finanțe publice stabile și instituții capabile să livreze rezultate. Un stat cu un buget sănătos poate investi în infrastructură, educație și servicii publice – exact acele elemente care fac economia mai competitivă.

Obiectivul nostru este să construim un model în care contribuabilii au reguli clare, statul are resurse suficiente, iar mediul de afaceri are spațiu pentru dezvoltare.

„Afaceri pe granturi europene” este un concept cunoscut în statele care aderă la UE. Vom avea un boom al finanțărilor europene pentru antreprenori?

Integrarea europeană reprezintă o oportunitate istorică pentru Republica Moldova, inclusiv pentru mediul de afaceri. Experiența altor state demonstrează că fondurile europene pot accelera modernizarea economiei, însă ele produc rezultate doar acolo unde există proiecte bune și capacitate de implementare.

Vom avea acces la mai multe instrumente de finanțare, dar succesul va depinde de pregătirea antreprenorilor, de capacitatea instituțiilor și de orientarea investițiilor către sectoare competitive. Europa nu oferă doar bani. Europa oferă acces la o piață, reguli și oportunități de dezvoltare.

Ați avut o agendă ambițioasă în mandatul anterior de Ministră a Finanțelor. Dar realitatea se schimbă rapid – cum ați formula astăzi prioritățile în domeniu?

Agenda rămâne una ambițioasă, dar adaptată noilor realități: sustenabilitate,  bugetare, politica fiscală echilibrată și utilizare eficientă a resurselor publice. Prioritatea noastră este ca fiecare decizie financiară să contribuie la dezvoltarea și reziliența economiei.

În același timp, ne propunem să consolidăm finanțele publice prin politici prudente și predictibile, să continuăm modernizarea sistemului financiar și să accelerăm reformele necesare pentru integrarea europeană. Cred că un minister al finanțelor performant trebuie să ofere nu doar stabilitate bugetară, ci și încredere – atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri – că regulile sunt clare, iar resursele publice sunt gestionate responsabil și eficient.

Negocierile cu UE presupun și multe măsuri nepopulare, cel puțin, pe termen scurt. Spuneți-ne ce ne mai așteaptă până în 2028/30? Și care vor fi primele beneficii financiar-economice resimțite în Republica Moldova ca efect al integrării europene?

Integrarea europeană presupune reforme importante, iar unele schimbări pot necesita eforturi de adaptare pe termen scurt. Însă beneficiile pe termen lung sunt mult mai mari: acces la piețe mai largi, investiții, fonduri de dezvoltare și reguli mai clare pentru mediul de afaceri.

Obiectivul nostru este să construim o economie mai competitivă și instituții mai eficiente. Primele beneficii vor fi resimțite prin creșterea oportunităților pentru antreprenori, atragerea investițiilor și accesul la resurse europene care pot accelera modernizarea Republicii Moldova.

Digitalizarea în general, și în domeniul fiscal, este deja o realitate care evoluează rapid. Face parte și din obiectivul integrării sistemelor noastre financiare cu cele europene. Aș vrea să vă referiți aici la două aspecte: dacă păstrăm instrumente analogice de plăți, de raportare, pentru cetățenii care nu prietenesc cu tehnologiile? Și dacă digitalizarea ne va asigura protecția secretelor financiare la nivel personal, nu ne va plasa într-un soi de „gheto digital”?

Digitalizarea trebuie să fie despre acces și încredere, nu despre excludere. Vom continua modernizarea serviciilor fiscale, păstrând opțiuni pentru cei care preferă interacțiunea tradițională și acordând o atenție maximă protecției datelor personale.

În același timp, digitalizarea nu înseamnă doar mutarea unor formulare pe internet. Înseamnă servicii publice mai rapide, mai simple și mai transparente, mai puțină birocrație și mai puțin timp pierdut atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri. Acesta este și unul dintre obiectivele procesului de integrare europeană: construirea unei administrații financiare moderne, interoperabile și orientate către utilizator.

Protecția datelor personale rămâne o condiție esențială a acestui proces. Încrederea cetățenilor se construiește nu doar prin tehnologii performante, ci și prin reguli clare privind confidențialitatea și securitatea informațiilor. Oamenii trebuie să simtă că digitalizarea le oferă mai mult control și mai mult confort, nu că îi obligă să renunțe la dreptul de a alege modul în care interacționează cu statul.

Mulți oameni încă văd finanțele ca pe un domeniu complicat. Cum îi convingem că educația financiară este, de fapt, o abilitate de viață?

Educația financiară nu înseamnă doar să știm cum să administrăm un buget personal. Ea înseamnă capacitatea de a lua decizii informate, de a înțelege cum funcționează impozitele, investițiile, economisirea și, în același timp, modul în care sunt gestionate resursele publice.

În contextul integrării europene și al dezvoltării economiei, avem nevoie de cetățeni care înțeleg mecanismele financiare și pot valorifica oportunitățile pe care acestea le oferă. Acest lucru este important atât pentru tineri, aflați la început de drum, cât și pentru antreprenori sau pentru orice persoană care ia decizii financiare în viața de zi cu zi.

Ministerul Finanțelor își propune să continue programele de educație financiară și dialogul direct cu tinerii și mediul academic, pentru că investiția în cunoștințe financiare este, în fond, o investiție în dezvoltarea economică și în responsabilitatea civică a societății.

Vă mulțumim!