În Republica Moldova, pensia a însemnat aproape întotdeauna un singur lucru: angajații achită taxe, iar din acești bani sunt plătite pensiile vârstnicilor. Presiunea demografică crește, numărul celor care muncesc și contribuie la bugetul public, pierde teren în fața populației îmbătrânite. Statul caută formule prin care viitoarea pensie să nu mai depindă exclusiv de taxele angajaților de azi. O parte a răspunsului vine din sistemul privat. Moldova are deja cadrul pentru pensiile facultative, iar Aragonn este prima companie licențiată din țară pentru administrarea unui fond de pensii facultative.
Următorul pas anunțat de autorități este, însă, mult mai ambițios: pregătirea Pilonului II, prin care, începând cu 2028, o parte din contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale ar urma să fie direcționată către fonduri administrate privat. Dacă reforma va fi pusă în aplicare, piața pensiilor private ar trece dintr-un business de nișă într-o componentă importantă a sistemului de pensii.
Cum convingi oamenii să-ți încredințeze bani pe care îi vei administra timp de zeci de ani? Despre încredere, randament și siguranță, despre unde sunt investiți banii unui fond de pensii și cum se pregătește compania pentru momentul în care Pilonul II ar putea deveni realitate, discutăm cu Președintele Consiliului Societății Aragonn Grup, Roman Andronic.

Sunteți prima și singura companie licențiată pentru administrarea unui fond de pensii facultative în Moldova. Licența a fost eliberată în 2024, iar Fondul a fost avizat în 2026. Totuși, pentru mulți cetățeni, termenul rămâne străin. Haideți să explicăm ce este un fond de pensii facultative și prin ce se deosebește de pensia de stat?
Pensia de stat a unui cetățean din R.Moldova depinde de banii pe care îi varsă în bugetul asigurărilor sociale persoanele angajate în câmpul muncii. Este un sistem bazat pe solidaritatea între generații: cei care muncesc astăzi finanțează pensiile celor aflați deja la vârsta de pensionare. Prin urmare, pensia de stat nu depinde de cât ai economisit tu personal de-a lungul vieții.
Fondul de pensii facultative este cu totul altceva. El reprezintă banii tăi, economisiți și investiți în numele tău, pentru viitorul tău. Aceste economii nu depind de bugetul statului, de numărul angajaților care vor contribui peste 20–30 de ani sau de deciziile politice care se vor lua în viitor.
Practic, e diferența dintre a spera că statul îți va oferi o pensie decentă și a-ți construi tu, singur din timp, un venit suplimentar sigur, pentru anii de după 60 de ani.
Pentru omul care ne citește și se gândește pentru prima dată la o pensie privată: cât de simplu este să înceapă și cine poate deveni participant la Fond?
Practic, orice persoană care obține venituri din muncă poate deveni participant la un Fond de pensii facultative. Fie că ești angajat, antreprenor sau desfășori o activitate independentă, poți adera la Fondul de pensii și poți începe să economisești pentru viitor.
Nu există o vârstă „perfectă” la care să începi. De fapt, regula este simplă: cu cât începi mai devreme, cu atât ai mai mult timp să acumulezi un capital.
Contribuțiile pot fi achitate chiar de tine, de angajatorul tău sau de amândoi împreună. Există însă o regulă importantă: evidența este strict personală pentru fiecare participant.
Iar aderarea este foarte simplă. Semnezi contractul, stabilești suma pe care vrei să o economisești în fiecare lună, iar din acel moment banii tăi încep să lucreze pentru viitorul tău. Este unul dintre puținele lucruri pe care le poți face astăzi și pentru care îți vei mulțumi peste 20 sau 30 de ani.
Cu ce sumă aș putea începe și ce se întâmplă dacă, într-o anumită perioadă, nu mai pot contribui? Aș putea reduce suma, face o pauză și reveni ulterior?

Contribuția minimă stabilită este de 300 de lei. Dar, sincer, nu acesta este reperul la care ar trebui să se uite oamenii. Sunt două lucruri care contează cu adevărat: câți ani mai ai până la pensionare și cât contribui în fiecare lună. Dacă începi să economisești la 30 de ani, poți pune deoparte sume mai mici și tot vei avea timp să acumulezi un capital frumos. Dacă însă începi la 50 de ani, va trebui să contribui mai mult pentru a obține un venit suplimentar care să conteze.
Mai este un aspect pe care mulți nu îl cunosc. Legea oferă un stimulent foarte bun: pentru contribuțiile de până la 15% din salariul brut anual, beneficiezi de facilități fiscale. Și anume, pentru contribuțiile la Fondul de pensii statul îți returnează impozitul pe venit, astăzi în cuantum de 12%.
Iar partea cea mai bună este că Fondul este facultativ, iar acest lucru înseamnă că nimeni nu te obligă să contribui cu aceeași sumă toată viața. Dacă ai o perioadă mai bună, poți majora contribuția. Dacă apar cheltuieli neprevăzute, o poți micșora sau chiar suspenda temporar. Când situația revine la normal, reiei contribuțiile, iar banii economisiți până atunci rămân în continuare ai tăi și continuă să lucreze pentru viitorul tău.
După ce am contribuit ani la rând, când pot începe efectiv să folosesc banii acumulați? Există o vârstă minimă și ce se întâmplă dacă am nevoie de ei mai devreme?
Un lucru pe care puțini îl știu este că pensia facultativă nu este legată de vârsta legală de pensionare. Banii pot fi retrași începând cu vârsta de 60 de ani, indiferent dacă, până atunci, statul va decide să majoreze sau nu vârsta de pensionare.
De aici încolo, alegerea îți aparține. Poți să retragi întreaga sumă într-o singură tranșă sau poți transforma economiile într-un venit pe care-l primești într-o perioadă flexibilă, de maxim cinci ani.
De fapt, acesta este unul dintre cele mai mari avantaje ale unui Fond de pensii facultative: tu decizi. Tu alegi cât contribui, tu hotărăști dacă faci o pauză sau continui, iar la final tot tu decizi cum vrei să beneficiezi de banii pe care i-ai acumulat de-a lungul anilor. În principiu, este un sistem construit în jurul libertății de alegere și al responsabilității personale.
Pensia privată înseamnă bani acumulați de-a lungul multor ani. Ce se întâmplă cu aceste economii în situații neprevăzute – deces sau dizabilitate a participantului? Pot fi ele moștenite sau accesate mai devreme?
Răspunsul este simplu: banii nu se pierd niciodată. Dacă participantul decedează, sumele acumulate în contul său fac parte din moștenire și pot fi revendicate de moștenitori, la fel ca orice alt bun sau activ.
Există și situații în care viața ia o întorsătură neașteptată. Dacă participantul își pierde capacitatea de muncă și obține o decizie oficială de dizabilitate, nu este obligat să aștepte până la împlinirea vârstei de 60 de ani. El poate solicita plata banilor acumulați mai devreme, fie într-o singură tranșă, fie eșalonat, pe o perioadă de până la cinci ani.
În esență, acesta este principiul de la care pornește întregul sistem: sunt banii tăi. Îi economisești și capitalizezi pentru viitorul tău, dar, dacă viața ia o altă direcție, tu sau familia ta aveți în continuare dreptul să beneficiați de ei. Ei nu se pierd, ei rămân intangibili.
Cât de sigur este, în realitate, acest sistem? Ce garanții are participantul că banii lui sunt protejați?
Este, probabil, cea mai importantă întrebare pe care ar trebui să și-o pună orice viitor participant. Iar răspunsul începe cu un lucru esențial: banii din Fondul de pensii nu aparțin administratorului, adică companiei SAFPF Aragonn Grup SA.
Ei sunt păstrați într-un cont special colector, separat de conturile companiei noastre. Asta înseamnă că nu pot fi folosiți pentru cheltuielile administrative și nu pot fi afectați de eventuale proceduri civile, creditori, sechestre sau alte obligații care ar putea viza compania. Cu alte cuvinte, patrimoniul Fondului de Pensii Facultative ARAGONN este complet separat de patrimoniul administratorului – SAFPF Aragonn Grup SA.
Fondul nu poate fi afectat nici chiar de eventuale proceduri judiciare în care ar putea fi implicat nemijlocit participantul.
Administratorul nu poate investi banii oricum și oriunde. Politica investițională spune foarte clar în ce tipuri de active financiare pot fi plasați, astfel încât economiile participanților să fie cât mai bine protejate.
În plus, fiecare investiție și fiecare plată trec prin mai multe etape de verificare. Dacă o operațiune nu respectă regulile stabilite de politica investițională a Fondului de pensii, depozitarul Fondului pur și simplu nu o execută. Iar peste întregul sistem veghează permanent Comisia Națională a Pieței Financiare, care verifică respectarea tuturor regulilor.
Pe scurt, sistemul este construit pe mai multe straturi de protecție. Administratorul gestionează Fondul, dar nu poate folosi banii după bunul plac. Tocmai această separare, dublată de supravegherea permanentă a CNPF și de controlul exercitat de depozitar, reprezintă cea mai importantă garanție pentru fiecare participant.
Să presupunem că un cetățean devine participant la Fondul de Pensii Facultative Aragonn și depune bani în fiecare lună. Explicați-ne, cât mai simplu, ce se întâmplă cu fiecare leu depus.
Mecanismul este mai simplu decât pare. Din momentul în care contribuția ajunge în contul colector al Fondului, banii nu rămân pur și simplu „la păstrare”. Ei sunt investiți, astfel încât să producă randament în timp.
Cu riscul de a mă repeta, reiterez acest detaliu important: noi nu putem investi acești bani după propriile preferințe. Urmăm un Prospect al planului de pensii aferent Fondului, aprobat de Comisia Națională a Pieței Financiare, care stabilește clar unde și în ce limite pot fi plasate economiile participanților.
Fondul de Pensii Facultative Aragonn are un profil de risc mediu. Asta înseamnă că banii sunt investiți în instrumente considerate sigure și atent reglementate, precum valori mobiliare de stat, , obligațiuni și acțiuni ale unor companii solide, cu renume, cu rating financiar bun. Aceste active financiare formează un portofoliu investițional care pe termen lung – e firesc să crească, iar acest fapt asigură o capitalizare a mijloacele investite periodic de Dvs.
Pe scurt, fiecare leu pe care îl depuneți începe să lucreze pentru dumneavoastră. Scopul este ca valoarea economiilor să crească în timp și să nu fie devalorizate de inflație, astfel încât, la vârsta de post activitate profesională, să aveți nu doar banii pe care i-ați depus, ci și câștigurile obținute din administrarea lor.
Dar dacă economia trece printr-o criză, ce se întâmplă cu economiile participanților?
Este o întrebare firească. O criză economică poate influența temporar valoarea investițiilor, la fel cum se întâmplă pe toate piețele financiare din lume. Am văzut acest lucru și în perioada pandemiei, când multe piețe au înregistrat scăderi.
Dar Fondurile de pensii facultative nu sunt construite pentru un orizont de un an sau doi, ci pentru 10, 20 sau chiar 30 de ani. Iar, pe termen lung, economia funcționează în cicluri: după fiecare perioadă de scădere urmează, mai devreme sau mai târziu, o perioadă de creștere.
De aceea, noi nu privim rezultatele de la o lună la alta, ci pe termen lung. Experiența altor țări ne arată că, pe perioade de 10-15 ani, Fondurile de pensii au reușit să obțină, în medie, randamente care au depășit inflația și au crescut valoarea economiilor participanților.
Un exemplu foarte bun este România, unde Fondurile de pensii private funcționează de aproape două decenii. Evoluția lor arată că, în ciuda crizelor economice traversate, investițiile pe termen lung au continuat să genereze randament pentru participanți.
În fond, pensia facultativă nu este un sprint, ci un maraton. Tocmai timpul este cel mai important aliat al economiilor tale.
În multe state europene, angajatorii contribuie la pensia facultativă a angajaților. Companiile din Moldova sunt pregătite pentru acest model?
Eu cred că da. Poate nu toate, dar cu siguranță există tot mai multe companii care tind la o guvernanță responsabilă și înțeleg că, astăzi, oamenii nu mai aleg un loc de muncă doar în funcție de salariu. Contează și beneficiile pe termen lung.
Legea permite ca la pensia facultativă să contribuie angajatul, angajatorul sau amândoi împreună. Din punctul meu de vedere, aici se află unul dintre cele mai mari avantaje ale sistemului.
Un bonus achitat de angajator se cheltuie într-o lună. Un voucher sau un tichet alimentar își produce efectul imediat și apoi dispare. În schimb, contribuția la un Fond de pensii facultative rămâne în contul angajatului, se acumulează și produce valoare ani la rând. Este cea mai bună formă de loializare a echipei și transmite un mesaj puternic: ne pasă de viitorul tău, nu doar de performanța noastră.
Cred însă că statul poate face mai mult pentru a încuraja acest model. Facilitățile fiscale acordate angajatorilor ar putea fi extinse, astfel încât tot mai multe companii să fie motivate să investească în viitorul financiar al angajaților lor.
Iar beneficiul nu este doar pentru salariați sau pentru angajatori. Până la urmă, Fondurile de pensii investesc în economie, ceea ce înseamnă aceste entități contribuie la dezvoltarea pieței de capital și la finanțarea economiei naționale. În final, câștigă toată lumea: angajatul, compania și economia Republicii Moldova.
Sumarul noii politici fiscale pentru 2027 prevede un element cu impact direct pe piața dumneavoastră: începând cu anul 2028, 1% punct procentual din contribuțiile sociale ar urma să fie redirecționat către Fonduri de pensii private, practic un pilon II de pensii. Cât de pregătită este Aragonn pentru acest moment și ce înseamnă el pentru compania dumneavoastră?
Suntem pregătiți pentru introducerea Pilonului II și, de fapt, ne pregătim deja pentru acest moment. Aragonn dezvoltă echipa de profesioniști și capacitățile necesare pentru a putea participa la un asemenea sistem atunci când cadrul legal și mecanismele de funcționare vor fi definitivate.
Privim pozitiv intenția de a diversifica modul în care sunt administrate resursele destinate pensiilor și de a implica sectorul privat în acest proces. Pentru noi, este și o continuare firească a unei politici pro-business, pe care am susținut-o constant. Implicarea administratorilor privați poate aduce pe această piață competiție, expertiză și o cultură investițională nouă, cu condiția ca regulile să fie foarte clare, iar protecția participantului să rămână în centrul sistemului.
Pentru Aragonn, apariția Pilonului II ar însemna, evident, și deschiderea unei piețe noi. Dar este o piață care vine cu o responsabilitate mult mai mare decât un business obișnuit: vorbim despre administrarea pe termen lung a banilor pe care oamenii îi acumulează pentru pensie. De aceea, pregătirea trebuie făcută înainte ca sistemul să înceapă efectiv să funcționeze – prin cadru legal, prin oameni, competențe, proceduri și capacitate de administrare.
Credem că a venit timpul ca Republica Moldova să facă acest pas și să se apropie de sistemele europene, unde asemenea mecanisme funcționează de mult timp. Integrarea europeană nu înseamnă doar armonizarea legislației, ci și dezvoltarea unor instituții și instrumente financiare moderne. Din această perspectivă, Aragonn este pregătită să participe la construcția Pilonului II și să-și asume rolul pe care sectorul privat îl poate avea în acest proces.
Ce se întâmplă cu economiile participanților dacă administratorul intră în dificultate? Altfel spus, ce s-ar întâmpla dacă administratorul SAFPF Aragonn Grup SA, Doamne ferește, ar intra într-o procedură de faliment?
Aparent e o întrebare firească, dar în același timp este o întrebare despre „drobul de sare”. Păstrând această retorică, ne putem întreba: de ce oare oamenii își cumpără casă dacă există riscul ca un cutremur s-o dărâme?
Dar să revenim: primul lucru bine de știut este că banii dumneavoastră nu stau niciodată în conturile SAFPF Aragonn Grup SA — ei sunt transferați la un cont colector independent deschis pe numele Fondului de Pensii Facultative Aragonn. Toate investițiile sunt efectuate cu autorizarea depozitarului Fondului, care monitorizează zilnic investițiile și poate sesiza imediat autoritatea de supraveghere dacă noi, Doamne ferește, deviem de la politica investițională. De aceea, chiar dacă administratorul ar întâmpina probleme financiare, Fondul de pensii nu ar fi afectat — pentru că nu e „al nostru”, e al participanților, ținut separat și protejat prin lege.
Mai mult, legea prevede foarte clar ce se întâmplă într-o asemenea situație. Fondul de pensii și activele sale nu dispar, iar participanții nu își pierd economiile investite.
Și nu în ultimul rând: lansarea primului Fond de pensii facultative din Moldova a necesitat ani de analiză, verificări și documentare din partea autorității de supraveghere — nu e un vis implementat peste noapte. Acesta este și motivul pentru care licențierea unui administrator de Fond de pensii este un proces extrem de riguros. Înainte de a primi dreptul de a administra economiile oamenilor, compania trebuie să demonstreze că îndeplinește cerințe stricte de capital, organizare și guvernanță corporativă.
Cât de ușor poate un participant să vadă câți bani a acumulat și cum evoluează investiția sa?
Transparența este unul dintre principiile de bază ale acestui sistem. Valoarea activului Fondului este calculată cel puțin o dată la șapte zile și, foarte important, acest calcul este făcut independent atât de administrator, cât și de depozitarul Fondului. Așadar, există o verificare permanentă, iar informațiile nu depind de o singură entitate.
Participanții pot solicita oricând informații despre evoluția activului lor și pot primi informații suplimentare dacă au nelămuriri. Nu trebuie să aștepte sfârșitul anului pentru a afla ce se întâmplă cu banii lor.
În plus, în perioada următoare vom lansa și Cabinetul personal online, unde fiecare participant va putea accesa, în condiții de maximă securitate, situația propriului cont: cât a contribuit, ce randament a obținut și care este valoarea activului acumulat până în acel moment.
În opinia mea, încrederea se construiește prin transparență. Iar oamenii trebuie să poată vedea oricând ce se întâmplă cu banii lor.

În prezent, aveți deja primii participanți. Care este profilul acestor oameni care au avut curajul să intre primii?
Da, Fondul a fost lansat oficial în această primăvară, avem deja primii participanți, iar vestea bună este că nu vorbim despre o singură categorie profesională. Printre cei care au ales să economisească pentru viitorul lor se numără bancheri, antreprenori, medici, avocați, notari, specialiști IT, oameni din domeniul imobiliar, transport, comerț și din alte sectoare ale economiei.
Dacă ar fi să-i caracterizez printr-un singur lucru, aș spune că sunt oameni care privesc pe termen lung. Ei nu așteaptă să apară o problemă ca să înceapă să caute soluții, ci preferă să-și construiască din timp siguranța lor financiară viitoare. Cred că acesta este profilul primilor participanți: oameni care înțeleg că viitorul nu se lasă doar în grija statului, ci se construiește pas cu pas, prin deciziile pe care le iei astăzi.
Care este cea mai mare provocare în acest moment: lipsa banilor, lipsa educației financiare sau lipsa încrederii?
Aș spune că toate trei sunt importante, dar ele vin una din alta. Totul începe, în opinia mea, cu insuficiența educației financiare. Mulți oameni nici nu știu că există Fonduri de pensii facultative sau nu înțeleg cum funcționează ele.
Iar atunci când nu cunoști un lucru, este firesc să fii sceptic. De aici apare și lipsa de încredere. Vorbim despre economiile unei vieți, iar oamenii au nevoie de timp și de informații corecte ca să capete încredere într-un sistem nou.
Sigur că există și problema veniturilor. Pentru multe familii, fiecare leu contează. Dar, de multe ori, spunem că „nu avem bani”, când, de fapt, nu avem încă obiceiul de a economisi pentru viitor. Contribuția minimă este de 300 de lei pe lună – o sumă pe care mulți dintre noi o cheltuim fără să ne dăm seama într-o singură ieșire în oraș sau la cumpărături.
Eu cred că, dacă vom reuși să creștem nivelul de educație financiară, și încrederea va veni de la sine. Iar atunci tot mai mulți oameni vor înțelege că pensia facultativă nu este o cheltuială, ci o investiție în propria lor independență financiară.

Sigur că există și problema veniturilor. Pentru multe familii, fiecare leu contează. Dar, de multe ori, spunem că „nu avem bani”, când, de fapt, nu avem încă obiceiul de a economisi pentru viitor. Contribuția minimă este de 300 de lei pe lună – o sumă pe care mulți dintre noi o cheltuim fără să ne dăm seama într-o singură ieșire în oraș sau la cumpărături.
Eu cred că, dacă vom reuși să creștem nivelul de educație financiară, și încrederea va veni de la sine. Iar atunci tot mai mulți oameni vor înțelege că pensia facultativă nu este o cheltuială, ci o investiție în propria lor independență financiară.
Ce creștere poate aștepta, în mod realist, un participant la Fond?
Nu garantăm, prin lege, o anumită rentabilitate sau un câștig minim. Evoluția Fondului depinde de performanța investițiilor și de condițiile din piețele de capital. Obiectivul nostru este ca, pe termen lung, rentabilitatea investițiilor să depășească rata inflației, astfel încât economiile participanților să își păstreze și chiar să își crească puterea de cumpărare. Însă acesta este un obiectiv investițional, nu o promisiune sau o garanție.
Dacă piețele financiare traversează o perioadă dificilă, este posibil ca, pentru o perioadă scurtă de timp, rentabilitatea să fie mai mică decât inflația sau chiar negativă. Acest lucru este firesc pentru orice investiție. De aceea, Fondurile de pensii facultative trebuie privite pe termen lung, unde ciclurile economice tind să se echilibreze, iar șansele de a obține o rentabilitate reală sunt semnificativ mai mari.
Dacă ar trebui să convingeți un tânăr de 30 de ani să economisească pentru pensie, care ar fi argumentul dumneavoastră principal?
I-aș spune un singur lucru: timpul e cel mai valoros aliat al tău acum, și-l pierzi definitiv dacă aștepți. La 30 de ani ai în față trei decenii în care banii tăi pot crește, iar cu cât începi mai devreme, cu atât ai nevoie de sume mai mici lunar ca să ajungi la o pensie privată decentă.
Dacă amâni cu 10 ani, nu doar că pierzi acei 10 ani de acumulare, dar va trebui să depui mult mai mult ca să recuperezi diferența. Pe scurt: nu e vorba dacă îți permiți să economisești pentru pensie, ci dacă îți permiți să nu o faci.
Vă mulțumim!


