Republica Moldova încearcă să intre într-o competiție în care statele mici pot deveni surprinzător de mari. În acest interviu, Michelle Iliev vorbește despre Moldova ca despre un posibil hub regional pentru AI, cybersecurity, cloud și produse digitale. Despre cum poate o țară mică să devină relevanță într-o Europă care își regândește independența tehnologică. Și despre ce înseamnă, în realitate, un stat „digital-by-default”. Este un interviu despre tehnologie. Dar, mai ales, despre felul în care tehnologia ne va schimba viteza businessului și viața de zi cu zi.

Republica Moldova vorbește tot mai des despre transformare digitală. Într-o propoziție simplă: care este marele obiectiv al statului pentru următorii ani?

Obiectivul este cât se poate de simplu: vreau ca Moldova să devină un stat digital-by-default, în care un cetățean sau un antreprenor își rezolvă rapid interacțiunea cu statul, iar timpul câștigat se transformă în muncă, investiții și valoare economică. Digitalizarea are sens atunci când reduce costuri, crește productivitatea și face statul previzibil. Pentru mine, tehnologia este infrastructură economică, exact ca drumurile, energia sau finanțarea. Dacă un antreprenor petrece mai puțin timp la ghișeu și mai mult timp cu clientul, economia câștigă.

Într-o lume în care competiția se mută spre AI, date, cloud, securitate cibernetică și proprietate intelectuală, viteza instituțională devine avantaj economic. Pentru o țară mică, aceasta este o oportunitate reală. Mai ales în contextul actual, când Europa își regândește autonomia tehnologică și redefinește relația cu marii furnizori globali, statele mici au o șansă rară: să se poziționeze din start că parteneri credibili într-o ordine digitală europeană. Irlanda, Estonia, Israel au făcut acest pas în decenii diferite. Moldova îl face acum, accelerată de procesul de aderare la Uniunea Europeană și de tracțiunea unei piețe globale care caută parteneri agili.

Moldova a devenit vizibilă regional prin Moldova IT Park și prin dezvoltarea sectorului tech. Ce urmează după această etapă de creștere accelerată?

Traseul firesc al oricărui hub tech regional – văzut în India, Polonia, Vietnam – este migrarea de la servicii la produse, de la outsourcing la proprietate intelectuală, de la execuție la R&D. Vrem ca rezidenții MITP să devină co-autori ai tehnologiei europene. Vreau să vindem soluții, platforme, securitate, AI, GovTech, produse care pleacă din Moldova și ajung pe piețe globale.

Pentru această schimbare am construit pachetul de instrumente. Fondul de Inovații cofinanțează cercetarea aplicată. Legea Sandbox va permite testarea tehnologiilor de frontieră. Antena FAIMA, parte din rețeaua europeană EuroHPC, conectează companiile la supercalculatoare. Plus parteneriatele prin Europa Digitală și EDIH.

Vreau ca Moldova să vândă mai mult decât ore de dezvoltare software și forță de muncă calificată. Direcția e simplă: trecem de la „Moldova execută” la „Moldova inovează”.

Investitorii vor predictibilitate. Ce garanții poate oferi statul companiilor IT și startup-urilor care aleg să se dezvolte din Republica Moldova?

Investitorii cer trei lucruri simple: reguli foarte clare, timp în care lucrurile se întâmplă stabil și previzibil, standarde europene. Moldova oferă deja un semnal puternic prin Moldova IT Park: taxă unică de 7%, termen extins până în 2035 și un cadru fiscal ușor de înțeles. Pentru companii, stabilitatea regulilor este capital. Mai mult, o companie internațională analizează, pe lângă fiscalitate, viteza proceselor administrative, infrastructura digitală, protecția datelor, securitatea cibernetică și calitatea talentelor. Moldova devine mai interesantă atunci când aceste elemente sunt conectate într-o ofertă coerentă.

Statutul de țară candidată la UE oferă cadrul regulator. Ne armonizăm legislația cu acquis-ul european pe protecția datelor, securitate cibernetică, AI, exact direcția pe care merge Bruxelles cu Cloud and AI Development Act și cu pachetul de suveranitate tehnologică.

Acesta e contractul nostru: stat care construiește regulile, lăsând pieței spațiul să crească. Și care le respectă pe termen lung, pentru că predictibilitatea cere durată ca să fie reală.

Republica Moldova încearcă să atragă tot mai multe investiții în tehnologie și infrastructură digitală. Ce caută astăzi, concret, investitorii străini atunci când analizează piața națională?

Anul 2026 a reașezat fundamental fluxurile de investiții tech. Tensiunile transatlantice, tarifele și pachetul european de suveranitate tehnologică au împins companiile globale să-și diversifice geografic operațiunile europene. Trei furnizori americani domină aproape întreaga piață cloud europeană, iar Bruxelles construiește alternative. Moldova intră în această ecuație din poziție bună.

Avantajul nostru este combinația dintre viteză, agilitate și mecanisme simple. Statele mari au piețe mari. Moldova are capacitatea de a consulta, decide, testa și ajusta mai rapid.

Un hub tehnologic are nevoie să fie atractiv din toate punctele de vedere. Mai are nevoie să fie și foarte bold. Moldova poate construi această combinație prin MITP, HiTech Park, Agrotek, digitalizarea serviciilor publice, programele pentru startup-uri, AI governance, securitate cibernetică și conectarea la Europa Digitală.

Global, companiile caută locații unde pot opera eficient și sigur. Moldova poate deveni un loc potrivit pentru echipe regionale, produse digitale, testare de tehnologii și produse inovative.

În regiune concurăm cu state mult mai mari și cu ecosisteme deja consolidate. Care este avantajul real prin care Moldova poate convinge o companie internațională să deschidă aici un hub tehnologic, un centru de dezvoltare sau operațiuni digitale?

Iar talentul rămâne acolo unde vede sens, venit și perspectivă. Politica de talente înseamnă locuri de muncă bine plătite, proiecte interesante, companii care cresc și un cadru legal adaptat felului în care lucrează și trăiesc oamenii astăzi. Legea freelancerilor, statutul de nomad digital, MITP și programele de competențe digitale sunt piese ale aceleiași arhitecturi.

Lucrăm împreună cu Ministerul Educației și Cercetării pentru ca educația să țină pasul cu economia digitală. AI, cybersecurity, data, cloud, design de produs și cercetare aplicată trebuie să fie mai prezente în traseele de formare. Talentul digital începe în școală, continuă în universitate și se consolidează prin companii care oferă muncă relevantă. Universitățile noastre deja au înțeles necesitatea de a pune mai mult accent pe cercetare, să o facă mai atractivă și să explice perspectivele și avantajele inovației.

Cum poate Moldova să păstreze specialiștii acasă și, în același timp, să atragă profesioniști străini, având în vedere concurența globală pentru „talentele digitale”?

Moldova intră în era AI cu o lecție importantă: inteligența artificială trebuie tratată ca infrastructură economică și instituțională. AI înseamnă productivitate, servicii publice mai eficiente, companii mai competitive și cercetare aplicată. Pregătirea înseamnă reglementare, inclusiv pe fundament etic, date de calitate, infrastructură, competențe, securitate și responsabilitate.

Finalizăm conceptul programului național în domeniul inteligenței artificiale și guvernanței datelor, cu accent pe economie, cercetare aplicată, competențe, reglementare și protecția drepturilor. Lansarea, luna această, a Sub-consiliului pentru Inteligență Artificială și Cercetare Aplicată, creat prin ordin comun MDED–MEC, este un alt pas important. Avem nevoie de o platformă în care statul, mediul academic, sectorul privat și partenerii internaționali lucrează în aceeași direcție.

La nivel european, AI Act aduce o abordare bazată pe risc, iar AI Continent Action Plan pune accent pe infrastructură, date, competențe, adopție în companii și investiții. Moldova trebuie să se conecteze la această direcție. Riscul real este să tratăm AI doar ca tehnologie, când ea este deja politică economică.

Participați frecvent la discuții internaționale despre guvernanța inteligenței artificiale și regulile digitale europene. Cât de pregătită este Moldova pentru această nouă etapă? Care sunt cele mai mari riscuri ale unei guvernanțe greșite?

Riscul unei guvernanțe greșite are două fețe. Reglementare prea strictă sufocă inovația și împinge talentul către alte jurisdicții. Iar vidul legal erodează încrederea publică. Noi lucrăm la calea de mijloc.

Văd acest echilibru printr-o formulă simplă: prevenirea riscurilor și spațiu larg pentru inovație responsabilă. O economie digitală, bazată pe AI are nevoie de încredere, iar încrederea se construiește prin protecția datelor, transparență, securitate și responsabilitate. În același timp, companiile au nevoie de loc pentru experiment, testare și validare.

Legea sandbox este esențială aici. Ea creează un spațiu controlat în care tehnologii noi pot fi testate sub supraveghere și având obiective economice potrivite direcției țării. Pentru domenii precum fintech, AI, GovTech, energie, healthtech sau servicii digitale, sandbox-ul poate reduce distanța dintre idee și piață.

Global, țările caută același echilibru. SUA mizează puternic pe inovație și capital privat, UE construiește un cadru de încredere și reguli bazate pe risc, iar Moldova trebuie să folosească inteligent ambele lecții. UE a adoptat AI Act și a amânat aplicarea pentru sistemele cu risc înalt până în decembrie 2027. SUA exportă „American AI stack” – chip-uri, modele, software – și pune presiune pe Bruxelles pentru relaxare regulatorie. China își urmează propria cale. După câte vedeți, avantajul nostru este că suntem toți egali: încă niciun stat nu este lider absolut, așa cum a fost până la revoluția AI.

Există deja discuții serioase despre reglementarea AI și protecția datelor. Cum vedeți echilibrul dintre inovație și control?

O companie digitalizată are nevoie de protecție, proceduri, backup, instruire și capacitate rapidă de raportare. Avem deja operațională Agenția pentru Securitate Cibernetică. Statul va sprijini prin standarde, infrastructură, coordonare și răspuns. Programul Național de Securitate Cibernetică 2026–2030, Registrul incidentelor cibernetice, Planul Național de Răspuns și mecanismele de divulgare coordonată a vulnerabilităților creează un scut operațional. Transpunem directiva europeană NIS2 și investim în capacități rapide de răspuns. Sectorul public migrează spre arhitectură zero-trust și autentificare puternică.

Acestea sunt instrumente concrete, cu rol direct în reziliența economică. În niciun caz nu avem ca scop să restricționăm/controlăm de dragul controlului. Cu riscul de a mă repeta, dar așa cum acum au loc discuții despre limitarea accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani, avem nevoie de reguli clare, datorită cărora toți vom fi în siguranță.

Mulți antreprenori spun că digitalizarea nu mai este un avantaj competitiv, ci o condiție de supraviețuire. Ce industrii din Moldova se transformă cel mai rapid?

Digitalizarea a încetat să fie avantaj competitiv tocmai pentru că a devenit infrastructură. Așa cum acum o sută de ani electricitatea a trecut din lux în normă, azi tehnologia digitală face același salt. Cine rămâne în urmă iese din joc și devine client, nu furnizor.

În Moldova, transformarea cea mai vizibilă este în servicii financiare: open banking, plăți instant, fintech autohton care concurează regional. Logistica a urmat aproape: platforme de tracking în timp real, vamă digitalizată, e-CMR. Sănătatea integrează telemedicina și interoperabilitatea cu MPass. Agricultura adoptă agritech și senzori IoT. Numitorul comun e că aceste sectoare au înțeles digitalizarea drept oportunitate de scalare, mai degrabă decât proiect IT izolat. Asta face diferența între o companie care se modernizează și una care își reinventează modelul de business.

În ultimii ani, Moldova a început să fie menționată în contexte internaționale legate de inovație și digitalizare. Ce credeți că surprinde cel mai mult investitorii străini când descoperă ecosistemul tech moldovenesc?

Pe investitorii străini îi surprinde, mai întâi, calitatea angajaților și agilitatea lor. Specialiștii moldoveni vorbesc trei-patru limbi, înțeleg simultan piețele și mentalitatea estică și vestică, livrează calitatea în timp record. Au crescut într-o țară mică și nouă, deci au învățat de mici să fie pragmatici și să muncească cu rigoarea unei piețe mature.

A doua surpriză este scara, să-i spunem așa, intimă a ecosistemului. Într-o țară de 2,4 milioane, oamenii care contează – fondatori, decidenți, investitori – sunt accesibili într-un singur eveniment. Ciclul de decizie se scurtează drastic, iar testarea ideilor în timp real devine posibilă.

A treia surpriză este maturitatea ambiției instituționale. Vorbind cu investitori din Europa de Vest, observ aceeași reacție: se așteaptă la o piață în formare și descoperă un ecosistem care discută cu ei pe limba lor: de la AI governance la a suveranitate tech. Investitori nu ne mai privesc de sus sau cu milă, dar întreabă cum pot să ajungă și ei aici.

Dacă ne uităm spre 2030, cum ar trebui să arate o Republică Moldova cu adevărat digitalizată? Cum va arăta viața unui antreprenor obișnuit?

Estonia a arătat lumii în anii 2000 ce înseamnă stat digital. În 2030, Moldova poate face pasul următor: un stat care funcționează pe principiul „o singură dată”: cetățeanul oferă datele o dată, instituțiile le folosesc transparent, doar prin consimțământ. În practică, antreprenorul deschide o companie online în 15 minute, plătește impozite cu un click, accesează serviciile publice prin MPass, angajează freelanceri sub un regim fiscal clar, vinde în Europa prin recunoaștere reciprocă. Iar pentru cetățeni, imaginați-vă o zi obișnuită: vă înnoiți buletinul de pe telefon, semnați un contract de muncă electronic în drum spre serviciu, primiți rețeta de la medic direct în aplicație, plătiți factura cu o atingere. Copilul vostru aplică la universitate în câteva minute, de oriunde.

Într-un stat cu adevărat digital, el devine invizibil. Unde vedeți cele mai mari oportunități de business în următorii 3–5 ani — AI, cybersecurity, fintech, GovTech, e-commerce, cloud sau alte direcții?

Cinci direcții cu potențial real, plus o suprafață de convergență. Pentru AI aplicat jocul abia începe. Pe măsură ce Europa investește, vor apărea ferestre largi pentru furnizori regionali specializați. În cyber, cererea globală crește an de an, iar talentul moldovean este competitiv. Exportăm deja soluții GovTech către state din regiune; piața globală pentru digitalizarea administrației valorează zeci de miliarde. Fintech, cu accent pe plăți transfrontaliere, open banking, open finance. Și industriile creative prin programe ca Europa Creativă deschid acces direct la piața europeană pentru producători de conținut, gaming, design.

Plus convergența: AI în agritech, AI în health-tech, AI în edutech, AI în cybersecurity. Următoarea generație de companii moldovenești va crește exact la aceste intersecții, acolo unde tehnologia se aplică pe industrii vechi pentru a le multiplica eficiența.

Copiii de azi cresc cu AI-ul așa cum generația noastră a crescut cu Facebook-ul. Cum îi ajutăm la nivel de politici publice să folosească tehnologia cu cap, fără ca ea să le afecteze gândirea critică sau copilăria?

Câți dintre noi ne amintim momentul în care am intrat pentru prima dată pe internet? Primul mesaj pe ICQ sau Yahoo Messenger, primul profil pe Myspace, Facebook, Faces.md sau Odnoklassniki, primele forumuri și primele poze încărcate online. Un sentiment de libertate și entuziasm că te conectezi la o lume întreagă.

Generația 90 a fost ultima care a copilărit fără internet și prima care a prins primul său val. adolescența noastră a coincis cu apariția primelor rețele sociale. După ani de evoluție rapidă, privim acum o realitate transformată. Generațiile de copii de azi s-au născut „nativi digitali”, dar mulți rămân în continuare „naivi digitali”. 1 din 3 utilizatori de internet la nivel global este copil, însă mai puțin de 15% din platforme au protocoale specifice vârstei.

Inteligența Artificială este pentru copiii noștri ceea ce era pentru noi primul cont pe Facebook. Dar volumul actual de informație este peste capacitatea umană de procesare, mai ales a tinerilor. Sunt mamă a doi copii de 3 și 5 ani, și la fel ca orice părinte îmi fac griji de lumea digitală în care vor intra curând, cu sau fără voia mea.

Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării este responsabil de politicile în digitalizare, securitate cibernetică, telecomunicații, industria IT și inovații. Având acest portofoliu divers înțelegem la 360 de grade complexitatea problemei. În 2026 o abordăm sistemic prin 5 acțiuni, direcții concrete pentru a întări scutul digital și a crește siguranța online

1. Reguli pentru platformele mari, prin transpunerea DSA
2. Protejarea copiilor pe rețelele de socializare
3. Reducerea criminalității cibernetice
4. Competențe digitale și gândire critică
5. Tehnologie responsabilă și produse cu impact social

Există o expresie folosită des în industrie: „small country, fast decisions”. Poate viteza deveni principalul avantaj competitiv al Moldovei în economia digitală?

Într-o economie care se mișcă cu viteza tehnologiei, dimensiunea mică nu mai este privită ca o slăbiciune, dar ca o „viteză de reacție” care permite implementarea unei politici naționale în timp record. Această agilitate transformă Moldova într-un laborator viu unde inovațiile pot fi testate în timp real, oferind un răspuns direct rigidității europene care tinde să reglementeze înainte de a observa.

Viteza de a valida un produs local nu ar avea valoare dacă acesta nu ar putea fi exportat imediat. Totuși, prin alinierea legislativă cu Uniunea Europeană, Moldova devine poarta de acces rapid către piața unică. Astfel, ceea ce este testat și validat rapid în sandbox-ul național poate fi scalat direct la nivel continental, oferind un model de eficiență pe care statele mari, captive uneori în propria complexitate, nu îl pot replica.

Vă mulțumesc!