Acum câțiva ani, Moldova era văzută ca o piață cu programatori buni și costuri competitive. Astăzi, conversația s-a schimbat. Tot mai des se vorbește despre produse proprii, startupuri, inteligență artificială și companii construite pentru piețe globale. În spatele acestei transformări stau ani întregi de infrastructură, educație și parteneriate care au schimbat nu doar industria IT, ci și mentalitatea unei generații întregi. În acest interviu, Ana Chirița vorbește despre momentul în care se află Moldova, despre noua economie digitală și despre diferența dintre o țară care execută proiecte pentru alții și una care începe să construiască propriul viitor tehnologic.
Republica Moldova se află într-un moment de redefinire, între integrare europeană și transformare digitală. Cât de mare este, în realitate, oportunitatea pentru industria IT locală în acest nou context?
Este probabil cea mai mare oportunitate strategică pe care Moldova a avut-o în ultimele decenii. Integrarea europeană nu înseamnă doar armonizare legislativă — înseamnă acces la piețe, capital, parteneriate și standarde care pot accelera maturizarea ecosistemului nostru tech. Într-o eră în care inteligența artificială nu mai este un concept din science fiction, ci o realitate care redefinește industrii întregi, Moldova nu își poate permite să concureze exclusiv prin cost și talent tehnic. Următorul pas este tranziția către crearea de produse și servicii cu valoare adăugată mare, construite pentru piețe internaționale și adaptate noii economii digitale. Asta presupune și o redefinire a priorităților — de la outsourcing și execuție, către inovație, product development, proprietate intelectuală și integrarea AI ca avantaj competitiv.
Se vorbește mult despre talentul tehnic al Moldovei, dar mai puțin despre ambiție. Ce face diferența dintre un ecosistem care livrează servicii și unul care creează companii și produse tehnologice globale?
Se vorbește mult despre talentul tehnic al Moldovei, și pe bună dreptate — dar talentul, de unul singur, nu garantează performanță globală. Dacă ne uităm la alte țări mici, vedem ecosisteme care generează semnificativ mai mult per sector decât noi, nu pentru că au neapărat mai mult talent, ci pentru că au construit cu ambiție, focus și orientare globală. Moldova și-a propus un obiectiv ambițios pentru industria IT — atingerea pragului de 1 miliard USD — și l-a atins. A fost un milestone important, care demonstrează că putem livra. Dar următoarea etapă cere o schimbare de paradigmă.
Diferența dintre un ecosistem care livrează servicii și unul care creează produse globale stă în capacitatea de a îmbrățișa ceea ce este nou și de a regândi fundamental la ce lucrăm și cum lucrăm. În era AI și a transformării accelerate, nu mai este suficient să executăm bine — trebuie să identificăm probleme reale, regionale și globale, și să construim soluții relevante pentru ele. Asta înseamnă să combinăm talentul tehnic cu competențe solide de business: product strategy, go-to-market, vânzări, dezvoltare comercială, penetrare de piețe noi. Înseamnă să construim expertiză atât pe verticale specifice — fintech, agtech, healthtech, edtech — cât și pe capabilități orizontale precum AI, cybersecurity sau data. Și, foarte important, înseamnă să lucrăm la un brand de țară care poziționează Moldova nu doar ca furnizor de talent, ci ca loc unde se construiesc companii și produse competitive la nivel internațional.
Ultimul deceniu a fost despre construirea fundației: inițiative precum Tekwill, dezvoltarea startup ecosystem, Moldova Innovation Technology Park sau consolidarea industriei IT. Care considerați că sunt cele mai importante reușite care ne-au adus până aici?
Ultimul deceniu a fost, într-adevăr, despre construirea fundației — și cred că una dintre cele mai importante reușite este faptul că astăzi putem vorbi despre un ecosistem tech real, nu doar despre inițiative izolate. Am reușit să construim infrastructură, comunități și mecanisme de sprijin care acum 10 ani practic nu existau.
Un exemplu foarte concret este Tekwill, care astăzi înseamnă o rețea de 6 centre regionale și programe educaționale prezente în 596 de școli din Republica Moldova. Peste 250.000 de persoane au trecut și continuă să treacă prin programele noastre — elevi, tineri, profesori, antreprenori și profesioniști aflați în proces de reconversie sau dezvoltare.
Dacă acum 5–10 ani părea aproape un lux să vorbești în școală despre profesii considerate „ale viitorului” — programare, robotică, AI, antreprenoriat digital — astăzi acestea fac parte din realitatea educațională și economică pe care o construim. Moldova Innovation Technology Park a creat un cadru competitiv care a accelerat dezvoltarea industriei, prin fundația creată (Startup Moldova și Business Angel Network), ecosistemul de startupuri a început să genereze primele companii cu ambiții internaționale, iar industria IT a devenit un pilon economic important. Dar poate cea mai valoroasă schimbare este cea de mentalitate: faptul că astăzi există o generație care nu mai vede tehnologia doar ca pe un loc de muncă, ci ca pe un instrument prin care poate construi, inova și concura global.
Tekwill a lucrat ani la rând cu tineri, startupuri și companii. Ce schimbare de mentalitate ați observat la noua generație de antreprenori din Moldova comparativ cu acum 7–10 ani?
Schimbarea este una profundă și foarte încurajatoare. Dacă acum 7–10 ani mulți tineri vedeau tehnologia în primul rând ca pe o oportunitate de angajare stabilă, astăzi vedem tot mai mulți care își doresc să construiască propriile produse și companii. Curajul de a încerca, de a testa idei și de a porni un startup a devenit mult mai firesc pentru noua generație — și acesta este un progres major. Dar antreprenoriatul nu mai este despre eroi individuali. Una dintre cele mai importante lecții este că succesul vine din capacitatea de a construi echipe complementare.
Startupurile care reușesc sunt cele care combină competențele esențiale: talent tehnic, viziune de business, înțelegerea pieței, capacitatea de vânzare și execuția rapidă. O idee foarte bună și o echipă exclusiv tehnică nu sunt suficiente, la fel cum nici un business bun fără capacitate de produs nu scalează. Ce vedem pozitiv astăzi este că tinerii încep să înțeleagă că inovația reală se construiește în echipă, prin colaborare între profiluri diferite, nu individual. Această maturizare este extrem de importantă dacă vrem să vedem mai multe companii moldovenești competitive la nivel regional și global. După 10 ani de Tekwill am început a vedea și primele exituri, ceea ce arată că se poate.
În multe economii performante, succesul industriei tech este construit printr-un parteneriat real între mediul privat și stat. Cât de important este acest dialog în Moldova și ce rol joacă ATIC în această ecuație?
Este absolut esențial. Ecosistemele performante nu se construiesc accidental și nici în izolare — ele se construiesc prin dialog real, încredere și capacitatea actorilor-cheie de a lucra împreună pentru obiective comune. În Moldova, unul dintre lucrurile care merită evidențiate este faptul că, deși ATIC reunește un număr relativ limitat de companii membre, acestea reprezintă aproximativ 40% din piața TIC ca turnover. Și, poate mai important, au demonstrat constant capacitatea de a-și uni eforturile și de a sta la aceeași masă atât cu partenerii guvernamentali, cât și cu partenerii de dezvoltare, cu un obiectiv foarte clar: cum construim împreună un ecosistem mai mare, mai competitiv — un bigger cake — care să genereze mai multă valoare pentru întreaga economie.
Pentru noi, fiecare moment în care vocea industriei a fost ascultată și transpusă în decizii concrete a fost extrem de important. Moldova Innovation Technology Park este probabil unul dintre cele mai vizibile exemple de succes, dar în realitate vorbim anual despre zeci de intervenții și rezultate concrete — 20–30 de policy wins pe diferite segmente, de la fiscalitate și educație, la digitalizare, competențe, reglementări și competitivitate. ATIC are aici un rol foarte important, inclusiv ca un watchdog al industriei — asigurându-se că opiniile membrilor sunt reprezentate constant, argumentat și constructiv în fața autorităților. Într-un domeniu care evoluează atât de rapid, acest dialog nu este un lux — este o condiție esențială pentru competitivitate.
Inteligența artificială schimbă regulile jocului. Cum poate Moldova transforma această schimbare într-o oportunitate economică reală, nu doar într-un trend pe care îl consumă?
Inteligența artificială schimbă fundamental regulile jocului, dar pentru Moldova oportunitatea reală nu este să urmărim fiecare trend sau să intrăm într-o competiție greșită. Este important să fim foarte realiști: nu avantajul nostru competitiv este să construim propriile LLM-uri sau să concurăm direct cu giganții globali care investesc miliarde în infrastructură și modele fundamentale.
Întrebarea corectă nu este „cum construim propriul AI de la zero?”, ci „cum folosim AI pentru a rezolva probleme reale, pentru a crește productivitatea și pentru a crea produse și servicii competitive?”. Aici Moldova poate câștiga — prin adoptare rapidă, integrare inteligentă și focus pe nișe unde putem construi soluții relevante pentru piețe regionale și globale. Avem nevoie de AI literacy pentru business și instituții, de sprijin pentru IMM-uri și startupuri, și de aplicare practică în sectoare unde putem avea impact real. În tehnologie, nu câștigă întotdeauna cei care construiesc infrastructura de bază, ci adesea cei care o folosesc cel mai bine pentru a crea valoare.
Credeți că mediul de afaceri din Moldova înțelege cu adevărat AI-ul sau încă suntem într-o etapă de fascinație și marketing?
Cred că nu mai suntem nici doar în etapa de fascinație, dar nici într-un punct în care putem spune că mediul de afaceri a înțeles pe deplin AI-ul. Este, mai degrabă, o etapă naturală de maturizare. Ca în cazul oricărei tehnologii transformative, vedem niveluri diferite de adopție și înțelegere. Unele companii sunt încă la etapa în care încearcă să înțeleagă concret ce înseamnă AI pentru businessul lor, iar altele deja își regândesc procesele, modelele operaționale și chiar oferta de produse pentru a se adapta.
Cum pregătim oamenii pentru o economie în care joburile se schimbă constant?
Cred că primul pas este să acceptăm un adevăr simplu: nu mai pregătim oamenii pentru o singură profesie, ci pentru capacitatea de a se adapta continuu. Economia actuală nu mai funcționează pe modelul clasic în care înveți o meserie o dată și o practici neschimbat zeci de ani. De aceea, la ATIC și Tekwill, am încercat constant să fim cu un pas înaintea pieței — să înțelegem unde merge cererea de competențe și să ajustăm rapid programele noastre în consecință.
Asta am făcut de la început: am introdus competențe digitale, programare, robotică, antreprenoriat și alte domenii care acum câțiva ani erau considerate competențe ale viitorului, iar astăzi sunt deja parte din realitatea economică. Pe măsură ce piața s-a schimbat, ne-am adaptat și noi. Dar ceea ce vedem tot mai clar este că nu mai este suficient să formăm doar competențe tehnice. Este nevoie să integrăm mult mai puternic elemente precum gândirea critică, capacitatea de a înțelege businessul, colaborarea în echipă, comunicarea eficientă și adaptabilitatea.
Astăzi lucrăm pe întregul parcurs de dezvoltare — de la elevi și profesori, la startupuri, companii mature, IMM-uri și publicul larg. Livrăm programe de upskilling și reskilling, inclusiv pentru adopția AI, cybersecurity și transformare digitală. Vedem clar că provocarea nu este doar lipsa de talent, ci viteza cu care competențele se schimbă. De aceea, răspunsul nu este să pregătim oamenii pentru joburile de azi, ci să îi pregătim să rămână relevanți indiferent cum vor arăta joburile de mâine.
Moldova Digital Summit a devenit una dintre cele mai importante platforme de dialog despre viitorul digital al regiunii. Ce conversații trebuie să provocăm acum — cele care definesc următorii 5–10 ani?
Este tot mai dificil să anticipăm cu exactitate cum va arăta următorul deceniu — ritmul schimbării tehnologice este pur și simplu prea accelerat. Dar ceea ce știm cu certitudine este că Moldova Digital Summit a devenit una dintre cele mai valoroase platforme de dialog public-privat din regiune, un spațiu în care, an de an, vedem nu doar tendințe și inovații, ci și angajamente concrete. Este, într-un fel, un milestone pe care mulți actori îl folosesc pentru a seta direcția, a raporta progresul și a recalibra prioritățile pentru anul următor.
Conversațiile pe care trebuie să le provocăm acum sunt foarte pragmatice și strategice. În primul rând, despre cum construim un regim predictibil și favorabil pentru business, astfel încât companiile să aibă încredere să investească, să crească și să inoveze local. În al doilea rând, despre cum aplicăm în practică ambițiile și directivele europene într-un mod inteligent, echilibrat și realist — fără excese administrative care afectează competitivitatea, dar cu suficientă rigoare încât să ne aliniem corect la piața europeană. Aici este nevoie de dialog real, calcule mature și negocieri inteligente.
În paralel, trebuie să discutăm serios despre infrastructura pe care o construim astăzi pentru economia de mâine — infrastructură digitală, competențe, cybersecurity, AI readiness și capacitatea instituțională de a susține această transformare.
În discuțiile despre digitalizare se vorbește mult despre aplicații și platforme, dar mai puțin despre cultură organizațională. Cât de pregătiți sunt, de fapt, managerii din Moldova pentru transformarea digitală?
Cred că întrebarea nu este dacă managerii din Moldova sunt sau nu pregătiți, ci cât de repede vor înțelege că adaptarea și dezvoltarea continuă nu mai sunt opționale. Unele organizații au început deja tranziția și înțeleg că tehnologia este un accelerator strategic. Altele sunt încă în proces de clarificare. Dar realitatea este că ritmul schimbării nu va încetini pentru a aștepta pe nimeni.
De aceea, diferența reală nu o va face punctul din care pornești, ci viteza cu care înveți, experimentezi și adaptezi organizația la noile realități. În final, transformarea digitală este mai puțin despre tehnologie și mai mult despre leadershipul care are curajul să evolueze odată cu piața.
Tot mai multe state investesc agresiv în cybersecurity și infrastructură digitală critică. Considerați că businessul local tratează suficient de serios securitatea cibernetică sau încă predomină ideea „nouă nu ni se poate întâmpla”?
Cred că discuția despre cybersecurity este, de fapt, și o discuție despre maturitatea ecosistemului nostru digital. Cu cât companiile devin mai digitale, mai conectate și mai dependente de tehnologie, cu atât securitatea cibernetică devine nu un subiect tehnic de nișă, ci o componentă esențială de business resilience și încredere. Iar aici vedem o evoluție clară — tot mai multe companii înțeleg riscurile și tratează subiectul mai serios, chiar dacă nivelul de pregătire diferă încă de la un sector la altul.
În același timp, cybersecurity nu este doar responsabilitatea companiilor sau a specialiștilor IT. Vorbim și despre maturitatea digitală a societății în ansamblu. La ATIC investim inclusiv în creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor privind siguranța online, protecția datelor și ce înseamnă, în practică, încălcarea drepturilor în mediul digital. Pentru că într-o economie digitală, securitatea începe și cu utilizatori informați. Inclusiv la Moldova Digital Summit acordăm o atenție specială acestui subiect, cu sesiuni dedicate cybersecurity, discuții strategice și exerciții practice care aduc subiectul din zona teoretică în zona de aplicare reală.
Dacă ar trebui să faceți o predicție curajoasă: ce industrie din Republica Moldova are cele mai mari șanse să fie reinventată radical de tehnologie în următorii cinci ani?
Dacă ar fi să fac o predicție curajoasă, aș spune medicina. Pentru că este unul dintre sectoarele care are toate ingredientele pentru o transformare radicală în următorii cinci ani — presiune mare pe sistem, nevoie de eficiență, deficit de specialiști și, în același timp, tehnologii care evoluează exponențial.
Inteligența artificială poate schimba fundamental modul în care funcționează medicina — de la diagnostic asistat, analiză predictivă și interpretarea datelor medicale, până la telemedicină, monitorizare la distanță și automatizarea proceselor administrative care consumă enorm de mult timp. Pentru o țară ca Moldova, unde accesul la servicii medicale de calitate nu este întotdeauna uniform, tehnologia poate deveni un mare egalizator — aducând expertiză mai aproape de pacient, indiferent de locație. Și, poate cel mai important, aici nu vorbim doar despre eficiență economică, ci despre impact direct asupra calității vieții.
Dacă ați avea un singur mesaj pentru investitorii, fondatorii și liderii internaționali care privesc Moldova astăzi, care ar fi acesta?
Mesajul meu ar fi acesta: Moldova este într-un moment în care nu mai caută doar să participe la conversația globală despre tehnologie, ci să contribuie activ la ea. Da, suntem o piață mică, dar tocmai ecosistemele mici au avantajul vitezei, al proximității între decidenți și industrie și al capacității de a construi rapid atunci când există parteneriatele potrivite.
Pentru investitori, fondatori și lideri internaționali, mesajul este simplu: veniți să construiți cu noi, nu doar să ne observați. Avem talent, infrastructură în creștere, un ecosistem care a demonstrat că poate livra și o generație care gândește din ce în ce mai global. Dar, poate cel mai important, avem deschiderea de a crea împreună următorul capitol. Cele mai interesante oportunități nu apar întotdeauna în cele mai evidente piețe — uneori apar exact acolo unde ambiția întâlnește viteza și spațiul de a construi ceva nou.
Vă mulțumesc!
