Republica Moldova intră într-o etapă în care economia nu mai este doar despre supraviețuire, ci despre poziționare. Despre locul pe care vrea să-l ocupe pe harta investițiilor europene, despre cât de repede își poate transforma potențialul în valoare și despre dacă statul reușește, în sfârșit, să devină un partener de creștere pentru mediul de afaceri. În acest interviu, vorbim cu Ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Dl. Eugen Osmochescu, despre bani, timp și încredere — cele trei monede care vor decide cum va arăta economia Moldovei în următorul deceniu.

PIEȚE DE EXPORT [ UE vs CSI ]

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, exporturile Republicii Moldova au înregistrat cifra de 3.431 miliarde USD, iar 68,1% din livrări au fost direcționate către UE. Exporturile spre CSI au scăzut cu 9,3%. Care sunt pașii concreți prin care Republica Moldova își consolidează prezența pe piața UE?

Republica Moldova își consolidează prezența pe piața Uniunii Europene printr-un set coerent și complex de măsuri structurale orientate spre creșterea competitivității produselor moldovenești, inclusiv a exporturilor, dar și reducerea barierelor administrative, tehnice și logistice.

Un pilon esențial îl reprezintă alinierea la cerințele UE, prin consolidarea infrastructurii calității — standardizare, metrologie, acreditare și evaluarea conformității. Extinderea preluării acquis-ului comunitar în domenii care contează direct pentru export, precum cerințele tehnice, etichetarea, siguranța produselor și trasabilitatea, permite ca produsele moldovenești să fie „market-ready” pentru piața europeană. În paralel, sunt vizate sectoarele în care recunoașterea și armonizarea cerințelor pot reduce semnificativ costurile de conformare, în logica zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) și, pe termen mediu, prin Acordul privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA).

Un pas strategic în acest sens este avansarea către semnarea ACAA, în special pentru domeniul echipamentelor electrice și electronice (inclusiv ariile apropiate LVD/EMC). Republica Moldova a parcurs deja evaluările pilonilor infrastructurii calității — acreditare, metrologie și standardizare — iar misiunea recentă de evaluare a sistemului de supraveghere a pieței sperăm că va confirma nivelul de pregătire pentru etapa următoare. Această componentă este crucială, deoarece ACAA presupune nu doar existența certificatelor, ci și încrederea că piața este controlată conform cerințelor europene. Odată operațional, acordul va permite recunoașterea evaluărilor de conformitate realizate în Republica Moldova, eliminând dublarea testărilor și reducând esențial costurile și timpul de acces pe piața UE.

În paralel, Republica Moldova acționează pentru facilitarea comerțului și reducerea costurilor la frontieră. Convergența procedurală către modelul Codului Vamal al Uniunii aduce proceduri mai standardizate și predictibile, un management al riscurilor mai eficient, controale mai bine țintite, digitalizare extinsă și transparență sporită pentru operatori. Efectul pozitiv direct pentru companii este reducerea timpilor de așteptare la frontieră, diminuarea blocajelor logistice și scăderea costurilor de capital asociate întârzierilor.

O contribuție majoră la fluidizarea comerțului o are și aderarea la regimul de Tranzit Comun (NCTS). Utilizarea unei singure declarații de tranzit, a unei garanții unice și a aceleiași referințe pe întreg traseul reduce formalitățile și timpii de oprire la frontiere. În termeni economici, aceasta diminuează fricțiunile din lanțul logistic UE–Moldova și sporește competitivitatea exporturilor, în special pentru mărfurile perisabile sau cu marje reduse.

Totodată, Republica Moldova valorifică activ cadrul comercial oferit de DCFTA, inclusiv prin modernizarea continuă a relației comerciale cu Uniunea Europeană. Un exemplu concret este majorarea cotelor de export pentru produse agricole sensibile, precum merele, strugurii, prunele și cireșele, măsură care extinde accesul producătorilor moldoveni pe piața europeană și oferă mai multă predictibilitate exportatorilor din sectorul horticol.

În paralel, se observă o ajustare graduală a portofoliului de exporturi și o orientare spre produse cu valoare adăugată mai mare. Structura exporturilor indică o consolidare a grupelor de produse cu cerere stabilă pe piața europeană – mașini și aparate electrice, oleaginoase, fructe și legume, cereale – precum și o tendință de îmbunătățire a mixului prin creșterea gradului de procesare.

În ce măsură, orientarea exporturilor spre Europa, poate afecta companiile care încă depind de piețele din Est?

Orientarea exporturilor Republicii Moldova spre piața Uniunii Europene poate genera anumite provocări pentru companiile care încă depind de piețele din Est, însă impactul este unul relativ limitat, întrucât vorbim despre un număr restrâns de agenți economici și câteva segmente sectoriale specifice.

Pe termen scurt, principalele riscuri țin de costurile mai ridicate de conformare la cerințele europene – standarde tehnice, audituri, certificări și sisteme de trasabilitate – care pot pune presiune în special pe întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, accesul pe piața UE presupune o schimbare de model comercial, bazată pe contracte pe termen lung, calitate constantă, cerințe stricte de ambalare și etichetare, precum și respectarea unor termene de livrare predictibile.

Un alt element este potențiala pierdere a piețelor tradiționale sau volatilitatea sporită din Est, determinată de fluctuații ale cererii, a cursului valutar sau de eventuale restricții comerciale. Datele statistice indică deja o reducere a ponderii acestor piețe, ceea ce accentuează necesitatea adaptării treptate a companiilor.

Impactul este resimțit în special în anumite nișe agricole și industriale. În agricultură, sunt vizate în principal produse horticole precum merele și strugurii, dar și unele produse de origine animală – de exemplu carnea de ovine sau brânzeturile maturate/sărate – care au avut, în mod tradițional, o orientare mai pronunțată spre piețele estice. Din perspectiva industrială, sectoare precum producția de mașini și utilaje pentru industria alimentară sau exportul de vin în vrac pot necesita o repoziționare strategică pentru a corespunde cerințelor și structurii cererii din UE.

Cu toate acestea, diversificarea geografică a exporturilor trebuie privită ca un proces de creștere a rezilienței economice, nu ca un risc structural. Piața europeană oferă mai multă stabilitate, predictibilitate și putere de cumpărare, iar tranziția poate fi gestionată printr-o abordare graduală – menținerea relațiilor comerciale existente acolo unde este fezabil, concomitent cu investiții în modernizare, certificare și adaptarea produselor la standardele europene.

În ansamblu, orientarea spre UE nu exclude piețele tradiționale, ci reflectă o recalibrare strategică menită să asigure oportunități de creștere pe termen lung și o integrare mai profundă a economiei moldovenești în lanțurile valorice europene.

Care sunt primele trei sectoare – principalele motoare de export pentru 2026?

În primul rând, industria mașinilor și aparatelor electrice, inclusiv componentele industriale, se conturează drept principal motor al exporturilor, reprezentând aproximativ 15,4% din total. Acest sector beneficiază de integrarea tot mai profundă în lanțurile valorice europene și de cererea stabilă din piața UE, având perspective solide de extindere.

Al doilea pilon este constituit de complexul agroindustrial bazat pe materii prime, în special semințele și fructele oleaginoase (14,9%), dar și cerealele și preparatele pe bază de cereale (8,3%). Aceste produse rămân competitive datorită volumelor exportate și cererii constante, însă potențialul real de creștere este legat de sporirea gradului de procesare și, implicit, a valorii adăugate.

Al treilea motor îl reprezintă horticultura și sectorul agroalimentar, unde legumele și fructele dețin o pondere de circa 11,4%, iar băuturile alcoolice și nealcoolice aproximativ 5,8%. Chiar dacă această ultimă categorie a înregistrat unele fluctuații, ea rămâne un pilon tradițional al exporturilor moldovenești și dispune de capacitate de recuperare pe piețele externe.

Pentru anul 2026, merită evidențiat și un sector emergent – produsele de origine animală, în special carnea de pasăre și ouăle, care se profilează ca un motor suplimentar al exporturilor. Acest segment se deschide treptat pe fondul extinderii accesului pe piețe și al alinierii la cerințele sanitar-veterinare, ceea ce îl transformă într-o direcție de creștere mai pronunțată comparativ cu anii precedenți, când exporturile erau limitate de constrângeri de acces.

În paralel, exporturile de servicii capătă o importanță strategică tot mai mare, în special în domenii precum tehnologia informației, serviciile de afaceri și cele profesionale, unde Republica Moldova își consolidează avantajele competitive. Spre deosebire de bunuri, serviciile sunt mai puțin expuse riscurilor logistice și tarifare și generează, de regulă, o valoare adăugată mai mare, contribuind la stabilitatea veniturilor externe.

În perioada ianuarie – septembrie 2025, exporturile de servicii au avansat, în termeni reali, cu 9.7%, contribuind cu 1.4 puncte procentuale la creșterea PIB de 2%, consemnată în aceeași perioadă. Sectorul IT a generat, în perioada ianuarie–septembrie 2025, peste un sfert din totalul exporturilor de servicii ale Republicii Moldova, cu o valoare ce a depășit 600 mln de dolari SUA.

Exporturile de servicii reprezintă aproximativ 16% din PIB și au depășit cu circa 5% exporturile de bunuri, consolidând poziția sectorului serviciilor drept un motor de bază al comerțului exterior al Republicii Moldova.

Perspectivele pentru 2026 indică o structură a exporturilor bazată pe o combinație între sectoare industriale cu valoare adăugată ridicată, sectoare agroalimentare competitive, noi oportunități în domeniul produselor de origine animală și o creștere constantă a exporturilor de servicii. Această diversificare consolidează reziliența economică și poziționează Republica Moldova ca un partener comercial tot mai competitiv pe piețele internaționale.

CREȘTEREA INDUSTRIALĂ [ „pe bune” sau bază mică? ]

Producția industrială a crescut cu 4,9% în ianuarie–noiembrie 2025, iar industria prelucrătoare cu 5,1%, cu avansuri semnificative în unele ramuri. Cât din această evoluție se bazează pe investiții și contracte stabile și cât este rezultatul unui context favorabil de moment?

Pentru economiile emergente de dimensiunea Republicii Moldova, contextul internațional este de fiecare dată important, dat fiind impactul șocurilor externe ale cererii sau ofertei. De asemenea, stabilitatea macroeconomică internă și reformele structurale menite să atenueze dezechilibrele cronice sunt cruciale pentru sectorul industrial, respectiv politicile industriale trebuie de fiecare dată corelate cu cadrul macroeconomic și intervențiile în sectoarele conexe.

Politicile Guvernului și autorităților publice din ultimii ani sunt focusate pe toate cele trei dimensiuni – stabilitate macroeconomică, reforme structurale, politici industriale – astfel creșterea din industria prelucrătoare nefiind o „lebădă neagră”, ci rezultatul unor politici și acțiuni complexe. Cadrul general de digitalizare și debirocratizare a mediului de afaceri, raționalizarea activității platformelor investiționale și dezvoltarea primului mecanism de ajutor de stat aliniat integral la normele Uniunii Europene – toate sunt activități care au stimulat investițiile și creșterea în industria prelucrătoare.

Care sunt cele mai mari trei riscuri care ar putea frâna industria în 2026?

Sunt în continuare riscuri și provocări care pot obstrucționa dezvoltarea sectorului industrial, implicit:

• șocurile externe – industria Republicii Moldova și economia per ansamblu, este în continuare vulnerabilă la șocurile externe, mai ales într-un context regional și internațional instabil.
• insuficiența forței de muncă – creșterea cantitativă a sectorului industrial este indispensabilă de oferta de muncă, în timp ce creșterea calitativă (eficientizarea) depinde în mare măsură de forța de muncă calificată.
• energia – aprovizionarea cu energie constantă și la prețuri competitive este crucială pentru industria prelucrătoare, în timp ce dezvoltarea noilor sectoare industriale, implicit digitalizare și Inteligența Artificială, solicită energie ieftină și în bandă.  

PIAȚA DE CAPITAL [ de la „intenție” la tranzacții ]

Reforma prevede alinierea la standardele europene, inclusiv la MiFID II, și modernizarea pieței de capital. Care este prima modificare legislativă pe care o veți promova pentru a atrage mai multe companii listate și investitori? Ce obiectiv concret vă asumați pentru 2026 în ceea ce privește numărul de emitenți sau volumul tranzacțiilor?

În prezent, Bursa Internațională a Moldovei se află în proces de configurare pentru lansarea activității, după asigurarea celor mai înalte standarde operaționale, obținerea licenței din partea CNPF, precum și adoptarea deciziei Plenului Consiliului Concurenței privind notificarea concentrării economice.

Conform planului, primele tranzacții bursiere urmează să fie realizate în toamna anului 2026. În ceea ce privește planul de afaceri și estimarea veniturilor, piața de capital se află într-o etapă incipientă de dezvoltare. Se anticipează că va fi necesară o perioadă de cel puțin trei ani pentru accelerarea dezvoltării și crearea lichidității pe piața de capital.

De asemenea, diversificarea accesului la finanțare prin intermediul pieței de capital este prevăzută în Strategia națională de dezvoltare economică „Moldova 2030” și reprezintă o etapă esențială pentru integrarea europeană, în special în cadrul pilonului „Libera circulație a capitalului”.

FINANȚAREA IMM [ birocrație vs acces la bani ]

Programele guvernamentale oferă granturi de până la 3 milioane lei și garanții de stat de până la 80% pentru credite. Cum vă asigurați că aceste instrumente ajung la firmele din regiuni sau la industriile mai puțin vizibile, nu la cei ”cu legături”?

Monitorizarea implementării instrumentelor de susținere non-financiară și financiară nerambursabilă este reglementată prin Regulamentul cu privire la modul de elaborare, aprobare, implementare și monitorizare a instrumentelor de susținere destinate înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, finanțate din bugetul de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 603/2025.

Supravegherea implementării fiecărui instrument de susținere se realizează în conformitate cu mecanismul de guvernanță prevăzut de Statutul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), inclusiv cu respectarea normelor privind conflictul de interese, integritatea membrilor organelor de conducere, publicarea informațiilor de interes public și transparența procesului decizional. În toate etapele aferente evaluării și selectării beneficiarilor, ODA aplică acțiuni pentru garantarea imparțialității, responsabilității și trasabilității deciziilor.

Pentru a garanta corectitudinea și impactul real al instrumentelor de susținere, ODA elaborează, publică pe site-ul său și prezintă către MDED rapoarte de performanță trimestriale pentru fiecare instrument, cu informații privind numărul de beneficiari, valoarea totală a sprijinului acordat, precum și sumele rezervate și cele nevalorificate. De asemenea, se trimit rapoarte anuale privind contribuția acestor instrumente la prioritățile de dezvoltare națională.

În ceea ce privește activitatea Fondului de Garantare a Creditelor, emiterea garanțiilor financiare de către ODA prin intermediul acestui Fond are la bază principiile transparenței, a tratamentului nediscriminatoriu al solicitanților, al egalității, precum și principiul „primul venit, primul servit”, fiind reglementate expres în cadrul normativ cu privire la Fondul de Garantare.

În ce măsură, urmăriți rata de supraviețuire a beneficiarilor, după doi-patru ani?

Rata de supraviețuire a IMM-urilor beneficiare este un indicator esențial pentru a determina sustenabilitatea și impactul real al instrumentelor guvernamentale de susținere. În acest sens, ODA începe acțiunile de monitorizare imediat după realizarea planului de afaceri de către beneficiar, respectiv încetarea procesului de finanțare și prezentarea setului de acte confirmative privind investiția și durează 24 luni.

1. monitorizarea din oficiu – prevede monitorizarea sistematică a beneficiarilor Instrumentului prin colectarea informației din rapoartele de progres;

2. monitorizarea post-finanțare – prevede vizita la locul desfășurării afacerii în primele 12 luni ale perioadei de monitorizare și are drept scop confirmarea gradului de realizare a investiției, precum și realitatea, legalitatea și existența operațiunilor economico-financiare;

3. monitorizarea finală – prevede vizita la locul desfășurării afacerii în termen de până la 6 luni după expirarea perioadei de monitorizare și presupune evaluarea realizării obligațiilor asumate în cadrul contractului de finanțare, inclusiv atingerea indicatorilor de rezultat.

IDENTITATE DIGITALĂ [ și E-comunicații ]

Echipa Dvs lucrează și la recunoașterea transfrontalieră a semnăturii electronice. Când va putea o companie din Republica Moldova să semneze documente și să lucreze fără bariere cu parteneri și instituții din Uniunea Europeană? Ce termen realist puteți oferi mediului de afaceri?

Eliminarea barierelor digitale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană este una dintre prioritățile noastre pentru a oferi companiilor moldovenești un „pașaport digital” pe piața unică.

Recunoașterea transfrontalieră nu este doar o dorință politică, ci un proces tehnic și juridic riguros. Prin Legea nr. 124/2022, am aliniat legislația națională la regulamentul european eIDAS 1.0. În acest sens, am recunoscut unilateral semnăturile electronice calificate emise în UE, dar și am deschis piața noastră pentru prestatori de servicii de încredere acreditați în UE.

Un moment de cotitură a avut loc în iulie 2025, când furnizorul de servicii de încredere din Republica Moldova a fost inclus oficial în EU Trusted List. Această includere vizează în prezent semnăturile electronice avansate. Este un pas uriaș care permite companiilor să interacționeze în cadrul platformelor europene care acceptă acest nivel de asigurare, facilitând raportările și anumite tipuri de contracte comerciale.

În 2026, accentul nostru este asupra implementării standardelor eIDAS 2.0. Această actualizare a regulamentului european pune accent pe Portofelul de Identitate Digitală. Aplicația noastră EVO este în plin proces de transformare pentru a deveni un portofel digital compatibil la nivel de nod european.

În acest sens, în viitorul apropiat un antreprenor din Republica Moldova va putea folosi EVO pentru a se autentifica în sistemele publice din Franța sau Germania și pentru a semna documente cu valoare legală recunoscută instantaneu.

Agenda de reforme menționează alinierea la Codul european al comunicațiilor electronice. Ce se va schimba concret pentru companii și operatori în 2026: costuri mai mici, servicii mai rapide sau acoperire mai bună?

Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2026, a noii Legi a comunicațiilor electronice nr. 72/2025 marchează un pas decisiv în modernizarea sectorului telecom și în parcursul ireversibil al Republicii Moldova spre integrarea în piața digitală europeană. Prin alinierea la Codul european al comunicațiilor electronice, Republica Moldova a creat condiții pentru investiții mai mari în infrastructura digitală, servicii mai rapide și extinderea acoperirii rețelelor de comunicații electronice la nivel național.

Un rezultat concret al acestui proces este faptul că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova este deja integrată în zona europeană „roam like at home”, ceea ce permite cetățenilor și companiilor să utilizeze serviciile mobile în Uniunea Europeană la tarife naționale, reducând costurile de comunicare și facilitând activitatea economică transfrontalieră.

Anul 2026 va fi un an de tranziție pentru furnizorii de comunicații electronice, care vor adapta procesele interne și modelele de business pentru dezvoltarea rețelelor de mare viteză și implementarea tehnologiilor moderne de comunicații. Acest proces va permite extinderea acoperirii cu rețele moderne, inclusiv în zonele slab acoperite, contribuind la reducerea decalajului digital dintre regiuni.

Totodată, în anul 2026 furnizorii de comunicații electronice vor avea un rol esențial în implementarea tehnologiilor avansate pentru comunicațiile de urgență, inclusiv pentru modernizarea Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112 și operaționalizarea sistemului național de alertă publică MD-ALERT, contribuind direct la creșterea nivelului de siguranță și protecție a cetățenilor.

În termen mediu, aceste reforme vor însemna servicii mai rapide, conectivitate mai bună și oportunități sporite de dezvoltare pentru economie, cetățeni și mediul de afaceri, consolidând poziția Republicii Moldova ca parte a spațiului digital european și susținând obiectivul strategic de creștere economică durabilă și de apropiere reală de standardele Uniunii Europene.

Trecerea de la modelul de „serviciu” la cel de „produs” este pilonul central al strategiei noastre actuale.

Trecerea de la modelul de „serviciu” la cel de „produs” este pilonul central al strategiei noastre actuale. Avem politici concrete prin care stimulăm această tranziție. Moldova IT Park rămâne motorul nostru principal, unde am evoluat dincolo de simpla facilitate fiscală de 7%. Prin modificările legislative recente, am securizat parcul până în 2035, oferind predictibilitatea necesară investitorilor care vor să deschidă centre de cercetare și dezvoltare (R&D).

Un alt exemplu este fondul de Inovare MITP: Moldova IT Park va opera un fond specializat (alimentat din suport extern de la EU4Innovation) dedicat exclusiv susținerii inovațiilor digitale. Acest fond va finanța prototiparea și testarea produselor noi, transformând parcul dintr-un administrator de regim fiscal într-un accelerator de inovații.

Și prin intermediul ODA am lansat programe de granturi nerambursabile adresate specific startup-urilor tehnologice. Oferim resurse pentru companiile care dezvoltă soluții software proprii, acoperind costurile de dezvoltare, licențiere și accesare a piețelor externe. Nu mai finanțăm doar „digitalizarea afacerii”, ci crearea de tehnologie „Made in Moldova”.

Totodată, încurajăm crearea de punți între mediul academic și companii prin Digital Innovation Hubs (DIH): spații unde companiile IT pot colabora cu universitățile pentru a dezvolta soluții de Deep Tech, AI și securitate cibernetică.

În viitorul apropiat ne propunem crearea Sandbox-urilor de reglementare în domeniul tech: creăm zone de testare juridică unde companiile pot experimenta produse financiare (FinTech) sau de sănătate digitală (HealthTech) înainte de lansarea pe scară largă.

IT [ outsourcing vs produse proprii ]

În primele nouă luni din 2025, exporturile din sectorul IT au depășit 600 milioane USD, cu o creștere de peste 23%, reprezentând mai mult de un sfert din exporturile de servicii ale țării. Ce politici aveți pentru a încuraja companiile IT să dezvolte produse, proprietate intelectuală și centre de cercetare în Republica Moldova, nu doar servicii de outsourcing?

Cifrele pe care le menționați nu sunt doar statistici, ci o validare a faptului că Republica Moldova devine un hub tehnologic regional. Totuși, suntem conștienți că sustenabilitatea pe termen lung nu vine din volumul de outsourcing, ci din valoarea adăugată a proprietății intelectuale.

Trecerea de la modelul de „serviciu” la cel de „produs” este pilonul central al strategiei noastre actuale.  Iată politicile concrete prin care stimulăm această tranziție:

• Moldova IT Park rămâne motorul nostru principal, unde am evoluat dincolo de simpla facilitate fiscală de 7%. Prin modificările legislative recente, am securizat parcul până în 2035, oferind predictibilitatea necesară investitorilor care vor să deschidă centre de cercetare și dezvoltare (R&D).
• Fondul de Inovare MITP: Moldova IT Park va opera un fond specializat (alimentat din suport extern de la EU4Innovation) dedicat exclusiv susținerii inovațiilor digitale. Acest fond va finanța prototiparea și testarea produselor noi, transformând parcul dintr-un administrator de regim fiscal într-un accelerator de inovații.
• Prin intermediul ODA, am lansat programe de granturi nerambursabile adresate specific startup-urilor tehnologice. Oferim resurse pentru companiile care dezvoltă soluții software proprii, acoperind costurile de dezvoltare, licențiere și accesare a piețelor externe. Nu mai finanțăm doar „digitalizarea afacerii”, ci crearea de tehnologie „Made in Moldova”.

Totodată, încurajăm crearea de punți între mediul academic și companii prin Digital Innovation Hubs (DIH): spații unde companiile IT pot colabora cu universitățile pentru a dezvolta soluții de Deep Tech, AI și securitate cibernetică.

În viitorul apropiat ne propunem crearea Sandbox-urilor de reglementare în domeniul tech: creăm zone de testare juridică unde companiile pot experimenta produse financiare (FinTech) sau de sănătate digitală (HealthTech) înainte de lansarea pe scară largă.

ATRAGEREA INVESTIȚIILOR [ din dosare în fabrici ]

Ministerul a recepționat 45 de propuneri de proiecte investiționale din partea investitorilor privați, iar lista de înscriere rămâne deschisă până în iunie 2026. Câte dintre acestea estimați că se vor transforma în investiții reale în următorul an?

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) are dezvoltate mai multe politici și mecanisme care să faciliteze atragerea investițiilor private, locale și străine, implicit suntem furnizorul programului de ajutor de stat pentru investiții, lansat în anul 2025. Prin intermediul acestui mecanism, au fost semnate deja 20 de contracte de acordare a ajutorului de stat, pentru proiecte care conțin angajamente investiționale ale sectorului privat de peste 2 miliarde de lei, alte zece dosare sunt în proces de examinare. Sunt fabrici în construcție în diferite regiuni ale Republicii Moldova, proces pe care nu l-am trăit de multă vreme în economia noastră, iar până la sfârșitul anului 2026 vom avea cu certitudine primele fabrici care vor demara activitatea operațională.

Care sunt cele mai frecvente blocaje întâlnite și ce soluții concrete aveți pentru a le elimina?

Pentru mecanismul descris mai sus, modificăm cadrul normativ pentru creșterea bugetului programului de ajutor de stat, reieșind din interesul mediului de afaceri pentru acest instrument de suport, dar și identificarea unor domenii și criterii suplimentare de eligibilitate.

ÎNTREPRINDERILE DE STAT [ curățenie și guvernanță ]

Documentele oficiale vorbesc despre lichidarea sau reorganizarea întreprinderilor neperformante și despre introducerea membrilor independenți în consiliile de administrație. Câte companii de stat vor fi restructurate până la finalul lui 2026 și ce impact bugetar estimați că va avea acest proces?

Conform Agendei de reforme aferente Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, până la finele anului 2026 este prevăzut lichidarea a cel puțin 10 întreprinderi de stat (inactive) și cel puțin 15 întreprinderi reorganizate.

Cu referire la membrii independenți în componența consiliilor de administrație, conform informației Agenției Proprietății Publice și Ministerului Energiei sunt desemnați membri independenți la 4 întreprinderi de stat și 3 societăți pe acțiuni. Membri independenți au fost selectați în întreprinderile de stat ÎS ”Aeroportul Internațional Chișinău”, ÎS ”Calea Ferată din Moldova”, ÎS ”Poșta Moldovei”, ÎS ”Moldelectrica” și în societățile pe acțiuni: SA ”Moldexpo”, SA ”Energocom”, SA ”Moldtelecom”.

Demararea concursurilor privind selectarea candidaților pentru funcția de membru al consiliului se desfășoară de către APP.

PIB [ riscuri macroeconomice ]

Datele statistice arată o creștere economică de 2,7% în perioada ianuarie–noiembrie 2025. Care sunt principalele riscuri pentru economia Republicii Moldova în 2026 și ce poate face, în mod realist, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a le diminua?

Perspectivele macroeconomice sunt marcate de un anumit grad de incertitudine, existând atât riscuri pozitive, cât și riscuri negative.

Pe partea pozitivă, o implementare mai rapidă și mai eficientă a reformelor structurale și a proiectelor investiționale ar putea consolida semnificativ dinamica creșterii economice și ar putea spori productivitatea peste nivelurile prognozate în prezent. Accelerarea realizării proiectelor de infrastructură și îmbunătățirea mediului de afaceri ar contribui la stimularea investițiilor private și la creșterea potențialului economic pe termen mediu. În plus, o redresare economică mai puternică decât cea anticipată în principalele piețe comerciale, în special în Uniunea Europeană, ar susține performanța exporturilor, activitatea industrială și agricolă, precum și consumul intern, prin majorarea fluxurilor de remitențe. Condițiile meteorologice favorabile ar putea consolida suplimentar producția agricolă, generând efecte pozitive în lanț asupra industriei alimentare, serviciilor de transport și comerțului exterior.

În același timp, riscurile negative rămân semnificative. Întârzierile în implementarea reformelor structurale sau realizarea sub așteptări a proiectelor investiționale ar diminua eficiența politicilor publice, ar încetini modernizarea infrastructurii și ar limita dezvoltarea sectorului privat, cu implicații negative directe asupra creșterii potențiale.

La nivel extern, o posibilă escaladare a războiului din Ucraina, intensificarea suplimentară a tensiunilor geopolitice globale sau deteriorarea perspectivelor economice ale principalilor parteneri comerciali ar putea afecta negativ comerțul, remitențele, investițiile străine directe și condițiile de finanțare.

Aceste riscuri ar putea fi amplificate de o nouă volatilitate a prețurilor la energie și de condiții climatice nefavorabile, care ar afecta competitivitatea, veniturile populației și securitatea alimentară.

PLANUL DE CREȘTERE UE [ bani și reforme ]

Republica Moldova poate beneficia de un pachet de până la 1,9 miliarde euro din partea Uniunii Europene, condiționat de implementarea reformelor asumate. Care sunt cele mai importante cinci reforme fără de care aceste fonduri nu pot fi accesate și ce termene clare aveți pentru îndeplinirea lor în 2026?

Un rol important în consolidarea eforturilor de creștere economică îl constituie Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro, cel mai amplu pachet de sprijin financiar și tehnic acordat de UE Republicii Moldova, care urmărește accelerarea creșterii economice și promovarea convergenței socio-economice cu Uniunea Europeană. Realizarea reformelor și investițiilor în sectoarele economice vor genera beneficii considerabile pentru cetățeni, mediul de afaceri. Accesarea acestor fonduri este strict condiționată de implementarea efectivă, monitorizabilă și verificabilă a reformelor asumate prin Agenda de Reformă, componentă centrală a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

Un pilon esențial al acestei agende, reflectat direct în politicile și strategiile MDED, vizează creșterea competitivității economice și dezvoltarea sectorului privat. Acesta cuprinde mai multe reforme prioritare pentru anul 2026, axate pe eliminarea barierelor administrative prin reglementare continuă. Totodată, se urmărește eficientizarea cadrului de insolvență prin aplicarea principiului „a doua șansă”, introducerea mecanismelor de avertizare timpurie pentru restructurări preventive pentru a preveni falimentul firmelor viabile.

Printre priorități la acest pilon se regăsesc și eficientizarea mecanismelor guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor, digitalizarea proceselor ODA, accesul IMM-urilor la finanțare facilitat prin introducerea a 2 instrumente noi în cadrul Fondului de Garantare a creditelor, consolidarea capacităților de împrumut ale IMM-urilor vizează, în special, IMM-urile orientate spre export și 2 noi programe în cadrul Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM), pentru a asigura o gamă mai largă de instrumente de acces la finanțare.

Pregătirea pentru semnarea ACAA, presupunând consolidarea infrastructurii naționale a calității prin dotarea și acreditarea laboratoarelor locale cu metode de testare recunoscute în UE.

Un alt pilon aferent politicilor ministerului vizează conectivitatea și infrastructura digitală. Un pas important în integrarea digitală a Republicii Moldova în Piața Unică Europeană a fost adoptarea Legii Comunicațiilor Electronice, care transpune Codul European al comunicațiilor electronice și a Legii privind reglementarea serviciilor de roaming. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026 Republica Moldova devine parte a spațiului european de roaming „Roam Like at Home”.

Pe parcursul anului 2025 au fost întreprinse mai multe măsuri pentru realizarea reformelor aferente Planului de creștere. În cazul debirocratizării și digitalizării, MDED a lansat un amplu proces de reformă a actelor permisive. Pachetul de dereglementare adoptat în decembrie 2025 a vizat 12 sectoare și peste 200 de activități economice, eliminând sau revizuind peste o sută de autorizații. Impactul estimat pentru mediul de afaceri este de economii anuale de aproximativ 264 milioane lei, cu efecte vizibile începând din 2026.

Pentru atragerea investițiilor și dezvoltării industriale au fost semnate 20 acte de acordare a ajutorului de stat în baza Schemei naționale. Realizarea proiectelor investiționale prenotate presupun un volum total al investițiilor de circa 2,04 miliarde lei, cu un cuantum maxim al ajutorului de stat de aproximativ 1,05 miliarde lei, din care circa 0,79 miliarde lei sub formă de facilități fiscale și 0,26 miliarde lei sub formă de granturi nerambursabile.

Un pas major în simplificarea interacțiunii dintre stat și sectorul privat a constituit digitalizarea serviciilor publice dedicate afacerilor care constituie 75,24%, oferind antreprenorilor posibilitatea de a gestiona procesele administrative de la distanță, fără bariere birocratice. Aceasta evoluție reflectă angajamentul instituției administrative și tehnice a Agenției pentru Securitate Cibernetică necesară pentru a răspunde provocărilor digitale actuale.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării reafirmă angajamentul de a continua implementarea reformelor structurale și a politicilor orientate spre creștere economică sustenabilă, în strânsă coordonare cu autoritățile naționale și partenerii de dezvoltare.

Vă mulțumim!

Interviu de Svetlana Ursu Maftei
Fotograf: Roman Canțir