Creditare directă sau prin intermediari? Reușește sau nu sistemul actual să ducă finanțarea acolo unde există proiecte viabile? Și ce problemă încearcă, de fapt, să rezolve această reformă? Sunt câteva dintre întrebările de la care am pornit, după ce autoritățile au anunțat că KfW, banca de dezvoltare a Germaniei, va sprijini transformarea Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului într-o posibilă bancă sau agenție de dezvoltare.
Am pus aceste întrebări celor care construiesc reforma, am analizat cifrele și am urmărit cum funcționează sistemul în practică. Concluziile încep să contureze o imagine mult mai clară decât discursul oficial. Economia nu pare să ducă lipsă de bani. Duce lipsă de acces real la ei.
Analiza care urmează explică unde se produce această ruptură, de ce mecanismele actuale nu reușesc să acopere nevoile reale ale companiilor și ce încearcă, de fapt, să corecteze reforma ODA.
Economia depinde de bănci. Dar nu toate companiile ajung la bani
„Cea mai mare vulnerabilitate a economiei Republicii Moldova, în ceea ce privește finanțarea investițiilor, este dependența de creditarea bancară, în condițiile unui acces limitat și inegal pentru IMM-uri.”, a declarat în exclusivitate pentru The List, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.
Cu alte cuvinte, economia se bazează aproape exclusiv pe bănci, iar accesul la aceste resurse nu este uniform.
„În practică, o parte semnificativă a întreprinderilor nu devin eligibile pentru finanțare bancară, chiar și atunci când au proiecte investiționale viabile”, explică ministrul.
Rezultatul este vizibil în ritmul de dezvoltare al companiilor.
„Instrumentele de tip venture capital, private equity, precum și piața de capital se află la o etapă incipientă de dezvoltare și nu oferă încă opțiuni reale pentru majoritatea companiilor. În special start-up-urile și întreprinderile în faza de creștere întâmpină dificultăți majore în atragerea finanțării, din cauza riscului perceput și al lipsei de istoric financiar. În aceste condiții, o parte semnificativă a investițiilor nu se realizează, iar companiile rămân subcapitalizate și cresc lent.”
Aceeași concluzie apare și la nivel operațional. Directorul ODA, Vadim Codreanu, a explicat pentru The List, unde se rupe lanțul în practică.
„Cea mai mare dificultate nu este neapărat lipsa banilor, ci accesul real la aceștia. Mulți antreprenori, în special la început de drum, nu au suficiente garanții, istoric financiar sau capacitatea de a structura un proiect investițional bancabil.”
În paralel, spune domnul Codreanu, există și o problemă care nu apare în statistici, dar influențează întreg sistemul.
„Există și o barieră de încredere, atât din partea antreprenorilor față de sistem, cât și din partea instituțiilor financiare față de afaceri noi. Să reducem această distanță, prin granturi, prin instrumente de garantare și, tot mai mult, prin intervenții care ajută antreprenorii să devină finanțabili.”
2.003 proiecte finanțate. Și totuși, sistemul nu ajunge la toți
Cifrele confirmă că mecanismul actual funcționează, dar și că nu este suficient. În perioada 2023–2025, ODA a aprobat 2.003 proiecte investiționale, cu granturi în valoare totală de 867,48 milioane de lei, care au generat investiții planificate de 1,91 miliarde de lei în economie.
Impactul este vizibil și în piața muncii. 10.082 locuri de muncă urmau să fie create, iar 28.794 menținute.
Bugetele anuale ale programelor au variat între 302 și 359 milioane de lei, completate de fonduri externe, inclusiv 8 milioane de euro din partea Uniunii Europene.
Toate aceste date ne apropie de concluzia că există cerere, există proiecte și există intervenție publică, dar nu toate companiile ajung la aceste resurse și nu toate investițiile care ar putea fi realizate ajung să existe.
De la granturi la investiții. Ce încearcă să schimbe reforma
Din această limită pornește reforma. Guvernul nu încearcă doar să reorganizeze o instituție, ci să schimbe modul în care circulă finanțarea în economie.
„Obiectivul principal este creșterea investițiilor în economie, astfel încât mediul de afaceri, în special sectorul IMM, să poată accesa rapid și facil finanțare pentru proiecte investiționale. Se urmărește crearea unui cadru coerent, în care principalele instrumente de sprijin pentru antreprenoriat (finanțare, garantare, granturi) să fie gestionate într-o singură instituție.”, explică ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.
Această abordare vine ca răspuns la fragmentarea actuală, unde programele, instituțiile și mecanismele funcționează separat.
„Companiile vor continua să interacționeze cu mecanisme diferite, cu proceduri neuniforme, fără a avea acces la o fereastră unică prin care să poată identifica și accesa rapid instrumentele potrivite pentru nevoile lor de investiții”, avertizează ministrul Osmochescu.
În paralel, apare și un risc strategic.
„Republica Moldova riscă să absoarbă insuficient resursele disponibile din fonduri europene și din alte surse externe.”
Rolul KfW și modelul încă neclar
Anunțul privind implicarea KfW vine exact în acest punct, nu ca o decizie finală, ci ca un pas de construcție. Secretara de stat, Natalia Selevestru explică pentru The List direcția, dar și limitele actuale ale procesului:
„Scopul reformei este transformarea ODA într-o agenție sau bancă de dezvoltare, capabilă să faciliteze accesul întreprinderilor la finanțare pentru investiții și dezvoltare. Procesul presupune elaborarea unei analize strategice detaliate care va evalua mai multe opțiuni instituționale și modele aplicate în statele europene.”
Această analiză trebuie să țină cont de dimensiunea economiei, structura sectorului antreprenorial și resursele disponibile. În același timp, autoritățile încearcă să evite un conflict direct cu sistemul bancar.
„Nu vrem să concurăm cu băncile comerciale existente. Este un model diferit”, a subliniat Selevestru.
Direcția este încă la etapa de conturare: Reforma ar trebui să extindă tipurile de instrumente disponibile.
„Transformarea ODA ar putea permite diversificarea instrumentelor financiare, inclusiv finanțarea investițiilor pe termen mediu și lung, instrumente de garantare, facilități pentru dezvoltarea exporturilor.”
În același timp, instituția ar urma să gestioneze un portofoliu mai larg și să mobilizeze resurse mai mari, inclusiv din fonduri europene și din cooperarea cu parteneri internaționali. Practic, ODA ar urma să treacă de la un rol centrat pe granturi la unul care combină finanțarea, garantarea și investițiile.
Ce lipsește sistemului actual
Această schimbare pornește de la o realitate clară în economie. Cererea de finanțare nu vine în primul rând din zona start-up-urilor, ci din partea companiilor care au trecut de etapa de lansare și încearcă să crească.
„Cererea cea mai consistentă vine din partea IMM-urilor care au depășit etapa de lansare și au nevoie de capital pentru modernizare, extindere, echipamente sau acces pe piețe noi”, spune directorul ODA, Vadim Codreanu.
Datele confirmă această structură. 38% dintre proiectele finanțate, sunt în industria prelucrătoare, 18% în agricultură și 12% în HoReCa. Sunt domenii care caută investiții pentru dezvoltare, nu sprijin pentru supraviețuire.
În același timp, cifrele arată cât din această cerere ajunge, de fapt, să fie finanțată. În perioada analizată (2023-2025) doar 58,02% dintre dosare sunt acceptate, în timp ce 28,23% sunt respinse, iar 13,75% sunt declarate neeligibile.
Distribuția anuală menține același tipar:
- 2023: 60,10% acceptate, 29,39% respinse, 10,51% neeligibile
- 2024: 53,32% acceptate, 28,85% respinse, 17,83% neeligibile
- 2025: 60,40% acceptate, 26,85% respinse, 12,75% neeligibile
Cu alte cuvinte, aproximativ 4 din 10 proiecte nu ajung la finanțare, iar explicațiile țin în mare parte de calitatea proiectelor.
„Proiectele sunt respinse nu pentru că ideea nu este bună, ci pentru că nu este suficient de bine pregătită”, explică Vadim Codreanu.
Planuri incomplete, estimări nerealiste sau investiții insuficient argumentate apar frecvent în dosarele respinse.
Dincolo de aceste motive, directorul ODA indică și o limită a modului în care este construit sistemul:
„Lipsește un mecanism care să combine finanțarea cu asumarea riscului.”
Această observație nu explică doar respingerile, ci și tipul de proiecte care ajung să fie finanțate. În lipsa unor instrumente care să preia o parte din risc, accesul la finanțare rămâne selectiv și dependent de capacitatea companiilor de a îndeplini condiții stricte, indiferent dacă proiectele sunt sau nu viabile pe termen lung.
Miza reală a reformei
Calendarul reformei rămâne unul gradual. Strategia ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului 2026, iar implementarea ar putea începe în 2027. Până atunci, autoritățile trebuie să decidă nu doar forma instituției, ci și modul în care aceasta va funcționa într-o economie în care accesul la finanțare rămâne limitat pentru o parte importantă a companiilor.
În final, miza nu este instituțională, ci mai degrabă una de funcționare a economiei.
„Dacă ar fi să schimbăm un singur lucru, acesta ar fi creșterea nivelului de încredere dintre antreprenori și sistemul de finanțare”, spune directorul ODA, Vadim Codreanu.
În lipsa acestei încrederi și a unor mecanisme care să reducă riscul, capitalul rămâne în sistem, dar nu ajunge acolo unde poate genera investiții reale.
