Există oameni care își construiesc un business și oameni care devin business. Emilian Crețu – actor, creator de conținut, entertainer urmărit de peste jumătate de milion de cetățeni, demonstrează că notorietatea nu înseamnă doar aplauze, ci și capital — dacă știi să o crești cu răbdare și să o administrezi cu disciplină.

În spatele sketch-urilor virale, al mult îndrăgitei „Dora” și al umorului care ajunge zilnic pe ecranele oamenilor stă mult mai mult decât pare la prima vedere: ani de muncă, decizii comerciale, contracte, negocieri și o regulă simplă pe care Emilian o repetă des — numele trebuie construit pas cu pas, altfel nu poate vinde. Astăzi, imaginea lui a devenit un mecanism economic în sine, capabil să genereze milioane și să susțină un model de business construit aproape exclusiv pe notorietate. În acest interviu pentru The List, Emilian Crețu vorbește deschis despre bani, contracte, limitele pe care nu le negociază și despre paradoxul propriei sale formule: are un comportament de business, dar rămâne, înainte de toate, actorul Emilian Crețu. 

Viața ta s-a transformat în business în momentul în care ai conștientizat că numele poate vinde. Când s-a întâmplat asta?

Asta s-a întâmplat cam 10 ani în urmă. Dar atunci erau alte prețuri, generam alte venituri. Pe atunci nu visam la anvergura pe care o am astăzi. Internetul te ajută să faci bani, dar dacă nu ai un nume foarte bine construit, clădit etapă cu etapă, muncă, sacrificiu,  n-ai cum să pretinzi la bani mulți. Este extrem de multă muncă în spate. 

Pagina „Da sunt român” a fost o pregătire de teritoriu? 

„Da sunt român” a fost lansat un pic mai mult de 10 ani, vreo 13, dar atunci nu-mi aducea niciun fel de venit. Atunci erau doar filmulețe – tot ce trăiam, puneam consecvent pe internet. Nu pot să zic că a fost o pregătire intenționată, pentru că eu nu știam că pe internet, la un moment dat, o să pot face bani. Primul meu contract a fost cu fabrica de încălțăminte „Cristina”. O cunosc foarte bine pe Sanda, soția proprietarului. Ea mă urmărea și într-o zi îmi zice: „Tare ești nebun și tare faine sunt sketch-urile tale. Nu vrei să filmezi la noi un filmuleț? Important e să apară brandul nostru”. Eu am zis da, iar ea m-a întrebat cât să-mi plătească. Atunci a fost șocul cel mare! „Pentru asta se plătește???” Mi-a dat 50 de euro, iar pentru mine a fost o bogăție. Filmulețul a fost foarte viral, ei au fost mulțumiți, după care am făcut o colaborare frumoasă, mi-au făcut încălțăminte pentru Dora. Și după asta, încet-încet au început să apară și alți clienți. Prin 2017 a devenit clar că pot face bani buni din asta. La început, sumele erau mici – cineva îmi achita 1.000 de lei, cineva 50 de euro – dar în momentul în care aceste „joburi” au devenit foarte cotate, politica de prețuri s-a schimbat. 

Când ai început propriu-zis crearea unei strategii de preț?

Strategia de preț a început prin 2020. Pentru că erau suficient de multe comenzi și vloggerii făceau deja foarte mulți bani. Eram atacați de FISC și de non-fani care ziceau că ăștia fac un pumn de bani și nu achită nimic la stat. Atunci am zis că lucrurile devin serioase, venitul meu era suficient de mare și am cerut semnarea oficială a tuturor contractelor de colaborare. În prezent, toate parteneriatele sunt pe bază de contract cu achitarea impozitelor la stat. Anul acesta, 2025, vă comunic vouă, în exclusivitate, am înregistrat cel mai bogat an din viața mea. Am avut o creștere foarte frumoasă.

În procente putem spune cât a fost creșterea?

Anul 2025 a fost un an în care, din imaginea Emilian Crețu și contractele pe care le am, statul s-a îmbogățit cu un milion o sută de mii de lei. Acestea sunt impozitele pe care le-am achitat. Am închis anul 2025 cu aproape 10 milioane venit oficial pe cont. 

Dar care sunt formele de contract pe care tu le faci cel mai des?

Formele de contract sunt pe drepturi de autor și royalty, unde se achită 12% la stat. 

Dacă rămânem în zona cifrelor, cu cât a crescut venitul tău în 2025 față de 2024?

În 2024 am înregistrat circa 7 milioane de lei, respectiv anul acesta am o creștere de aproape 30%. Vorbesc de tot: jurnal, contracte, tot. De la teatru nici nu-l pun, că acolo sunt foarte puțini bani. Din banii pe care îi eu achit în bugetul statului, se achită serviciile publice inclusiv pentru cei care mă critică. Dacă am împărți 1,1 milioane la 12 luni, asta ar însemna aproape 4.500 de euro lunar care se duc la stat.

Câți bani ai lăsat pe masă prin refuzarea unor contracte cu care nu ai rezonat?

Nu am făcut un calcul, dar pot spune cu certitudine că „deloc puțini” și mă bucur că am confortul de a spune NU. Dacă văd că produsul nu prea rezonează cu mine, atunci nu-l iau. S-a întâmplat de câteva ori să dau un preț mult mai mare pentru ca oamenii să mă refuze, și nu m-au refuzat. Cu companiile  mari semnez contracte  pe cel puțin jumătate de an, altfel nici nu le iau în calcul. Doar în felul acesta, companiile pot testa cu adevărat impactul numelui meu în strategiile lor de promovare. 

Ai o rată medie de conversie a campaniilor tale în vânzări reale pentru client? 

În general, eu nu semnez promisiuni în contracte. Semnez ceva mai mult – efortul maxim astfel încât clientul să nu regrete contractul cu mine. Să vrea continuare. Să revină iar și iar. De exemplu, cu Apriori Wine suntem deja de aproape 9 ani de zile. Un mare avantaj este faptul că eu ofer contract de exclusivitate per industrie. Nu-mi place astăzi să fac reclamă la un producător de vin și peste două luni la altul. De exemplu, am contract cu Twister, un brand care vinde kebab-uri. Oamenii au comandat kebab pentru o femeie gravidă în Irlanda, au sunat la Paris. Repet: trebuie să poți vinde de banii pe care îi primești. Dacă clientul meu e mulțumit, el o să mă țină mai mult. De exemplu, cu Ecovzor, am vândut un bloc întreg, în timpul pandemiei când nu se vindea nimic.

Ai spus cu alte ocazii că nu ești adeptul barterelor. Este o strategie, sau o realitate conturată în timp. 

Eu nu iau pe barter practic nimic. Am acceptat câteva în anul 2024 când am construit casa. Dar tot pe bază de contract. Adică eu primeam produsul, iar compania achita taxe pentru contravaloarea lui în bani. În general, am spus stop la bartere pentru că în majoritatea cazurilor nu am nevoie de produsele propuse. Dacă vorbim de produse de uz casnic, pe care le folosesc (de exemplu Ocean Fish sau Apriori Wine) –  am contract cu ei, mi se achită bani pentru imaginea mea, iar produsele pe care le iau de la ei, se decontează din suma contractului. Dar exclusiv pe barter, nu accept contracte. 

Spuneai că audiența ta de pe social media care însumează circa jumătate de milion de utilizatori, ar fi asemenea unei televiziuni a lui Emilian Crețu. Totuși, ai mai multe tipuri de activități: spectacole, televiziune, evenimente private, publicitate outdoor. Dacă facem o radiografie financiară, care sunt primele trei cele mai profitabile?

Din punct de vedere al banilor, din păcate, nu este teatrul. Din păcate nu este televiziunea. Sunt contractele pe care le am cu companiile mari, pe termen lung. Contractele permanente pe un an de zile sunt cele mai profitabile. Acestea presupun promovare pe social media, outdoor, spoturi video și alte forme de promovare. Evenimentele, financiar, aduc cam 20%. La evenimente noi lucrăm pe patentă, unde achităm anual în jur de 5.000 de lei.

Juridic vorbind ai un SRL, o echipă, o infrastructură în spatele businessului tău?

Nu am SRL. Semnez ca persoană fizică peste tot. Se lucrează pe patentă, pe contract de autor și pe contract royalty. Nu am nici măcar contabil, de toate mă ocup eu.

De multe ori, companiile spun că nu vor să lucreze cu persoane fizice.

Cu mine lucrează, pentru că au nevoie de mine. Sunt companii mari care lucrează cu persoana fizică Emilian Crețu. Am un avocat care mi-a construit modele de contracte super-mega-faine. Nu am echipă de marketing. Nu am impresar. Dar am prieteni și familie pe care mă pot baza. Uneori mă ajută Nina, sau alți membri de familie, mai ales când filmăm acasă.

Sub o bară de totaluri, te consideri un om de afaceri?

Nu sunt un om de afaceri. Sunt produsul. Există profilul omului de afaceri la patru ace și există cel al generației noi de antreprenori: cei cu rucsacul în spate, în adidași, în tricou. Eu nu mă încadrez în niciuna din aceste categorii. Viața ne-a demonstrat că inclusiv un bărbat în rochii cu paiete, poate fi un om de afaceri. Astăzi port costume la ședința foto pentru The List, dar indiferent de aparențe, eu rămân artistul Emilian Crețu. Am un comportament de business, dar rămân actorul Emilian Crețu. 

Modelul tău de afacere este pe cât de confortabil, pe atât de periculos. Pariezi totul pe o singură carte, pe numele tău. Business-urile mari încep să-și diversifice portofoliul pentru a nu depinde de un singur factor.

Pentru mine e o bucurie să investesc în mine și în emoțiile mele. De exemplu, am investit în Negureni peste 10 milioane de lei. Am făcut acolo parc, terenuri… Nu vreau să deschid acum un alt business doar ca să am un alt venit. Cea mai bună investiție sunt eu, pentru că așa sunt mai productiv, mai vizibil, respectiv vând mai bine. 

Și totuși ești asociat într-o afacere moldo-română, Aldorf Tehnik. Vindeți vopsele pentru interior și exterior. O putem numi diversificare de portofoliu, sau e doar un experiment pentru tine?

Am acceptat propunerea celor trei asociați din România – Romeo, Cristi și Emilian, dar a fost mai mult o întâmplare, decât un plan de afaceri. În 2017 am deschis primul magazin, acum din 2022 îl avem pe al doilea. Activitatea fost mult timp pe minus, dar acum balanța e pe plus și noi rămânem încrezători că totul va fi bine.

Există alte idei pentru extindere?

Am idei, dar nu cred că e timpul potrivit. Cât timp câștig bine din imagine, o să fortific acest brand. Sunt conștient că popularitatea ar putea să scadă la un moment dat, dar deocamdată mă concentrez pe ceea ce fac.

Emilian Crețu este negociabil?

Tot timpul mi-a plăcut să negociez. Sub ce prag nu se duce negoțul? Uite un exemplu cu un operator de telecomunicații. Am participat la o discuție cu șeful de  marketing, un tip care n-a fost deloc politicos. Mi-a cerut o listă lungă de sarcini după ce scăzusem deja din preț. S-a răstit la mine și mi-a invocat că ei reprezintă o companie mare. În acel moment, eu m-am ridicat și am zis: „Domnule, eu am ce mânca, să-ți fie clar. La revedere, pa!”. După un timp m-au sunat din nou, dar deja domeniul era ocupat, acum sunt cu altă companie. Merg la întâmpinare, negociez, dar nu mi te sui în cap pentru suma negociată.

Te-ai gândit la ziua în care vei zice „gata”? Ai o strategie de exit din spațiul public?

Sper să nu se întâmple asta în următorii 400 de ani. Dar dacă s-ar întâmpla peste 200, m-ar aranja (n.r.râde copios). Eu am ceva rezerve. Acum nu mă pot retrage. Nu poți face asta când oamenii în fiecare zi se uită și se alimentează cu emoții pozitive din conținutul pe care îl generezi. Eu promovez viața frumoasă, dragostea de familie, de patrie, de natură. 

Și totuși, există o strategie de exit?

Nu! Am zis mai sus: eu rămân actorul Emilian Crețu. Un actor bogat. Oamenii de afaceri se gândesc la exit-uri. Eu nu! Eu tot timpul voi iubi să am public, să fiu urmărit. Să contez! Voi dispărea din spațiul public doar atunci, când oamenii mi-o vor cere masiv.  

Te vezi la 80 de ani promovând cârje sau proteze?

Mi-aș dori la 80 de ani pur și simplu să stau, să nu fac nimic, dar să am de toate. Pentru asta lucrez acum foarte mult. Cei care cred că banii ăștia vin așa pur și simplu, se înșală. Eu deseori concurez cu mine în fiecare zi.

Alte piețe te interesează? România, de exemplu?

Eu am urmăritori din România, dar deocamdată eu mă simt bine acasă. Îmi este suficient cât am, nu-mi trebuie mai mult.

Au existat decizii proaste din punct de vedere financiar pentru tine?

Nicio decizie proastă. Nici măcar faptul că am rupt unele contracte pentru că nu simțeam o chimie. Banii sunt foarte importanți, dar trebuie să simți și un vibe.

Ai niște linii roșii, din ce industrie n-ai lua contracte?

Nu vreau să recomand tot ce înseamnă operații plastice (silicoane). Am primit astfel de oferte, dar eu produsul pe care îl promovez, îl testez pe mine. La capitolul ăsta nu sunt pregătit. Aș face reclamă la servicii funerare, la prezervative (să-mi pună imaginea pe ambalaj), că astea se consumă zilnic. N-aș promova niciodată piramide financiare sau criptomonede, nu cred în ele.

Te-ai gândit vreodată la o linie de produse?

M-am gândit la un moment dat, am vrut să fac păpușa Dora. Am vorbit cu o companie din China, mi-au trimis mostre, dar erau groaznice. Am lăsat-o pe pauză. Trebuie o echipă bună. Orice afacere aș face, nu o fac doar ca să mă îmbogățesc, ci pentru fortificarea brandului. 

Cum crezi că s-a schimbat piața publicității în ultimii cinci ani și încotro crezi că evoluează această industrie în următorii doi ani?

Cam prin 2020 s-au început a face bani grei pe internet. Erau câteva persoane care țineau monopolul, unul fiind eu. În 2022-2023 companiile au început să experimenteze contracte cu alți influenceri. Acum, în 2025-2026, companiile au văzut cine aduce rezultate concrete și cine nu. Uită-te la cei care făceau multă reclamă acum 3-4 ani, acum au foarte puțină. Eu, dacă vreau, pot să nu iau niciun contract nou timp de un an și tot voi avea venituri constante.

Încotro se îndreaptă piața din punct de vedere a platformelor de promovare?

Facebook rămâne „Dumnezeu”, acolo sunt cei mai mulți abonați. După care trece TikTok-ul și Instagram-ul. Televiziunea îți dă un statut, o validare, la fel ca și teatrul.

Dar din punct de vedere a prețului? 

Prețurile au crescut cu vreo 30%.

Inclusiv prețurile tale?

Da, în 2026 prețurile mele sunt cu circa 30% mai mari.