Sectorul energetic din R.Moldova își rescrie istoria. Am început a vorbi larg despre povestea unei desprinderi de dependențe. De improvizații. De frică. În acest dialog cu Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, descoperim o hartă nouă a securității energetice: 12 surse de achiziție, peste 1.000 MW capacități regenerabile instalate, baterii de stocare în plină expansiune și un obiectiv clar — integrarea deplină în piața energetică europeană până în 2028. Nu mai vorbim despre supraviețuire. Vorbim despre arhitectură strategică.  Este, probabil, una dintre cele mai rapide transformări structurale din economia Moldovei. O transformare care schimbă nu doar factura la energie, ci și poziția statului în regiune. Pentru investitori, industrie și pentru viitor.

Sectorul energetic este un domeniu complicat. Aș vrea să vă rog să ”desenați” pentru cititorii The List cea mai simplă schiță a sectorului energetic al R.Moldova, în 2026. Din ce este format și care este ponderea fiecărei surse?

În 2026, sectorul energetic al Republicii Moldova este mult mai diversificat și mai stabil decât în urmă cu câțiva ani. Dacă anterior depindeam aproape integral de un singur furnizor de gaze și de o singură sursă de energie electrică, astăzi avem un sistem deschis și conectat la piața europeană. Consumul de energie electrică este acoperit dintr-un mix de producție internă, inclusiv din surse regenerabile, și importuri, în special din România, dar și din Ucraina atunci când este necesar. În total, vorbim de aproximativ 12 surse diferite de achiziție, inclusiv producători și burse de energie. 

Un element important este creșterea accelerată a energiei regenerabile. Am ajuns la 1.000 MW capacități instalate, de peste 13 ori mai mult decât în 2020, ceea ce ne permite ca în anumite zile să acoperim integral consumul din producția internă. În sectorul gazelor, prin intermediul Energocom, achiziționăm gaze de pe piețele europene, în special prin România, ceea ce ne oferă stabilitate și predictibilitate.

Per ansamblu, sectorul energetic din Moldova în 2026 nu mai este unul vulnerabil, ci unul în tranziție, mai sigur și sincronizat cu sistemul energetic european.

Cum ar putea arăta acest „desen” în 2030?

Privind spre 2030, ne propunem un sector energetic mult mai verde, mai autonom și mai modern. Țintele noastre sunt aliniate la obiectivele europene și vizează atingerea unui nivel de cel puțin 31% energie electrică din surse regenerabile și peste 27% din consumul final total de energie din astfel de surse.

Deja vedem o dinamică foarte bună. Capacitățile regenerabile au crescut exponențial, iar investițiile continuă. Doar prin primele licitații am atras investiții de aproape 200 de milioane de euro, iar estimările arată că investițiile în regenerabile se ridică la două miliarde de euro. În paralel, am lansat noi procese pentru sute de megawați suplimentari, inclusiv cu integrarea obligatorie a sistemelor de stocare a energiei.

În paralel, avansăm și pe zona de mobilitate electrică. Dacă în 2020 aveam doar 314 vehicule electrice, în 2025 am depășit 9.000, iar infrastructura de încărcare este în plină dezvoltare. Toate aceste evoluții arată clar direcția: mai multă energie produsă local, mai puțină dependență de importuri și un sistem energetic compatibil cu piața europeană.

Pentru un investitor străin sau local, predictibilitatea este esențială. Statul Republica Moldova poate livra garanții că nu mai este vulnerabil la șantaj sau că nu va avea deconectări subite?

Desigur, fenomenul “lebedei negre” se poate întâmpla oricând și oricui, însă progresele noastre în acest sens sunt incontestabile. Astăzi putem spune că Republica Moldova a depășit cea mai vulnerabilă etapă din punct de vedere energetic. Nu mai depindem de o singură sursă sau de o singură rută de aprovizionare, iar acest lucru schimbă fundamental poziția noastră. Interconectările cu România, accesul la piața europeană și sincronizarea cu sistemul continental ENTSO-E ne oferă o plasă reală de siguranță.

Am demonstrat în ultimii ani că putem gestiona situații de criză fără întreruperi majore, inclusiv prin utilizarea liniilor de interconectare existente și prin activarea unor rute alternative. În paralel, investim în infrastructură nouă, precum liniile Vulcănești–Chișinău, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor consolida și mai mult securitatea aprovizionării.

În același timp, dezvoltăm capacități de stocare și încurajăm investițiile în energie regenerabilă, ceea ce reduce dependența de importuri. Nu vorbim despre o garanție absolută — într-un context regional complex nimeni nu poate oferi acest lucru — dar putem spune cu încredere că astăzi Moldova este mult mai pregătită, mai rezilientă și mult mai puțin expusă riscurilor de șantaj energetic.

În context evoluției pozitive punctate mai sus, observați schimbări de abordare în rândul comunității de oamenilor de afaceri?

Toate aceste eforturi nu au trecut neobservate și vedem interes major al investitorilor pentru piața energetică din Republica Moldova. De exemplu, la ultima licitație pentru construcția unor parcuri eoliene cu capacitatea de 170 MW, oferta a depășit cererea de 2,4 ori – 423 MW. Chiar dacă piața aceasta este una mică, ea are perspectiva integrării regionale și în procesele de reconstrucție a Ucrainei. Astfel, mai mult de jumătate din capacitățile de energie regenerabilă au fost instalate în piață liberă, fără vreun instrument de sprijin din partea statului, acest lucru confirmă încă odată atractivitatea pieței locale. 

În plus, progresele realizate au fost confirmate recent și de agenția de rating Moody’s, care a crescut ratingul de țară de la B3 la B2 după ce Moldova a demonstrat “o capacitate sporită de a răspunde la șocuri, în special prin reorientarea aprovizionării energetice a țării, îndepărtându-se de dependența istorică de Rusia în anii care au urmat invaziei Ucrainei din 2022”. 

Integrarea cu piața energetică din România a fost un pas istoric. Cum vedeți evoluția acestei relații? Ne îndreptăm spre o piață comună unde prețul energiei la Chișinău va fi identic cu cel de la București?

Relația cu România este, fără exagerare, pilonul principal al securității noastre energetice. În ultimii ani, această cooperare a trecut de la un parteneriat tehnic la unul strategic, care ne permite acces direct la piața energetică europeană. Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău funcționează la capacitate deplină și ne asigură aprovizionarea cu gaze din surse alternative, inclusiv de pe piețele europene.

Pe partea de electricitate, linia Vulcănești–Chișinău este aproape de finalizare, darea în exploatare este preconizată pentru luna iunie, și va permite o conectare directă și stabilă cu sistemul românesc și cu rețeaua europeană. În paralel, lucrăm la interconectările Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor crește semnificativ capacitatea de schimb.

Obiectivul nostru este integrarea deplină în piața energetică europeană, inclusiv prin mecanisme de cuplare a piețelor către anul 2028.  

Avem proiectele Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș pe agendă. Care este calendarul realist pentru aceste linii de interconectare și cum vor transforma ele nordul și centrul țării?

Aceste două proiecte sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice, în special pentru nordul și centrul țării. Linia Bălți–Suceava, cu o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, este deja într-o fază avansată de licitație, iar obiectivul nostru este ca aceasta să fie finalizată până în 2028. Ea va permite conectarea directă a nordului țării la rețeaua europeană și va facilita integrarea unor capacități mai mari de energie regenerabilă, inclusiv prin stația Bălți 400, care va avea o capacitate de până la 600 MW.

Linia Strășeni–Gutinaș este un proiect strategic realizat în parteneriat cu Statele Unite, finanțat printr-un grant de aproximativ 130 de milioane de dolari. În prezent, se află la etapa de studii de fezabilitate și va deveni a treia interconectare de 400 kV cu România, cu o lungime totală de circa 190 km.

Impactul acestor proiecte este major: ele vor crește capacitatea de import și export, vor îmbunătăți stabilitatea rețelei și vor permite accesul la energie mai ieftină și mai diversificată. Practic, vor transforma Moldova dintr-un sistem vulnerabil într-unul complet integrat regional.

Avem tot mai multe panouri solare și eoliene, dar ce facem atunci când nu este soare sau nu bate vântul? Există un plan național privind bateriile de stocare pentru a păstra energia și a o folosi atunci când avem cea mai mare nevoie de ea?

Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări în contextul tranziției energetice. Cum ziceam, anul acesta am depășit pragul de 1 GW de capacitate instalată din surse de energie regenerabilă, ceea ce este un progres major, dar această creștere vine și cu necesitatea de a gestiona variabilitatea producției.

De aceea, am integrat stocarea energiei ca element obligatoriu în noile licitații. De exemplu, pentru proiectele eoliene de 170 MW aflate în licitație, investitorii trebuie să instaleze și sisteme de baterii de cel puțin 44 MWh. În paralel, estimările arată că doar în acest an ar putea fi instalați aproximativ 200 MW de capacități de stocare în sectorul privat.

Avem deja și proiecte concrete, inclusiv în sectorul public. De exemplu, trei spitale raionale au fost dotate cu panouri fotovoltaice și sisteme de stocare, care produc anual peste 500 MWh de energie și asigură continuitatea alimentării chiar și în situații de forță majoră.

Toate aceste măsuri ne permit să folosim energia produsă în timpul zilei atunci când cererea este mai mare, seara sau în perioadele de consum ridicat. Practic, construim un sistem energetic mai flexibil, mai inteligent și capabil să integreze volume mari de energie verde fără a compromite stabilitatea.

Statul a început să ofere bani pentru izolarea clădirilor și utilaje mai moderne. Concret, cum poate un proprietar de fabrică sau de birouri să primească ajutor financiar pentru a-și reduce pierderile de căldură și, implicit, să plătească facturi mult mai mici la sfârșit de lună?

Sunt mai multe programe de finanțare gestionate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, cum ar fi programul de înverzire a IMM-urilor, de retehnologizare, de competitivitate, care finanțează lucrări și echipamente de acest tip. Condițiile exacte de finanțare ar trebui consultate la ODA.

Suplimentar, Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură are programe dedicate companiilor din sectorul agricol, iar MDED lucrează la un mecanism de suport de minimis pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei.

Instituțiile subordonate Ministerului Energiei și-au concentrat atenția asupra consumatorilor casnici și instituțiilor publice, lansând programe precum Fondul de Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial (FEERM), Casa verde, EcoVoucher, etc. Să nu uităm însă că și aceste programe, ce finanțează lucrări de eficiență energetică, crează multiple oportunități de afaceri pentru companiile ce prestează servicii în aceste domenii. 

Se spune că în crize se nasc cele mai mari oportunități. De ce credeți că acum este momentul perfect pentru ca firmele private să vină cu bani și idei în energia din Moldova? Ce garanții le oferă statul că investiția lor va fi una sigură și profitabilă?”

Crizele scot la iveală vulnerabilități, dar și accelerează reformele pe care, în mod normal, le-am fi făcut în ani. În cazul Republicii Moldova, criza energetică a fost un punct de cotitură: am trecut de la dependență la diversificare, de la opacitate la reguli de piață clare și de la risc ridicat la un mediu investițional în curs de consolidare.

Astăzi, sectorul energetic din Moldova oferă oportunități reale pentru investiții private. Avem o cerere în creștere pentru energie, obiective ambițioase de dezvoltare a surselor regenerabile și un cadru de politici aliniat la standardele europene. Integrarea cu piața UE, dezvoltarea interconexiunilor și lansarea piețelor competitive creează un spațiu predictibil și deschis pentru investitori.

În ceea ce privește garanțiile, statul oferă un cadru legislativ stabil și transparent, mecanisme competitive de atribuire – cum sunt licitațiile pentru capacități regenerabile și stocare – precum și sprijin din partea partenerilor internaționali, inclusiv instituții financiare precum BERD, BEI sau Banca Mondială. În plus, lucrăm constant la îmbunătățirea reglementării, reducerea riscurilor și creșterea lichidității pieței.

Pe scurt, Moldova nu mai este doar o piață emergentă, ci o piață în transformare rapidă, unde investițiile în energie nu sunt doar necesare, ci și sustenabile și profitabile pe termen mediu și lung.

Vă mulțumim! 

Interviu de Svetlana Ursu Maftei