Piața cerealelor intră într-o nouă etapă, în care prețurile pentru principalele culturi se stabilizează la niveluri mai ridicate, iar impactul se vede direct în economie. Porumbul testează pragul de 200 USD per tonă, soia se menține în jur de 430–435 USD, iar grâul se consolidează în intervalul 220–230 USD per tonă. În spatele acestor cifre se află costuri mai mari la energie și îngrășăminte, dar și o schimbare a deciziilor de producție la nivel global. Analiza expertului în agro-market Iurie Rija arată că aceste evoluții nu mai sunt temporare, ci definesc o nouă realitate pentru business, în care marjele și strategiile trebuie regândite.
Porumbul rămâne principalul indicator al acestei schimbări. La nivel internațional, prețurile au urcat treptat spre 185–189 USD per tonă pentru livrările apropiate și au depășit deja 200 USD pentru contractele pe termen mai lung.
„Piața testează deja un nou nivel de referință apropiat de 200 USD per tonă”, explică Rija.
Cererea globală susține această evoluție, exporturile SUA pentru sezonul 2025–2026 crescând cu 30%, în timp ce oferta începe să se ajusteze pe fondul reducerii suprafețelor cultivate.
Această tendință globală nu se reflectă însă direct în piața locală. În Republica Moldova, prețul mediu de export a fost de 4,42 lei/kg în sezonul curent, în scădere față de 4,80 lei/kg anterior, iar în portul Giurgiulești prețurile reale au variat între 3,50 și 3,70 lei/kg. Diferența arată presiunea puternică din regiunea Mării Negre, unde concurența limitează capacitatea de a valorifica prețurile internaționale.
Veniturile din exporturi au ajuns la 657,4 milioane lei, aproape duble față de sezonul precedent, dar rămân mult sub nivelul de 4,56 miliarde lei din 2021–2022, ceea ce confirmă decalajul față de anii de vârf. Chiar și în perioadele cu prețuri mai mari, cum a fost februarie 2026, când media a urcat la 5,94 lei/kg, structura exporturilor arată că aceste creșteri sunt mai degrabă tehnice. Volumele cu valoare ridicată, precum porumbul pentru însămânțare vândut la 48,71 lei/kg, au influențat media, în timp ce baza pieței rămâne porumbul convențional, comercializat la aproximativ 3,74 lei/kg.
Piața este și concentrată. Primele trei companii controlează 65% din exporturi, iar liderul, „RUSAGRO-PRIM”, deține singur 43%, ceea ce arată că accesul la infrastructură și piețe externe face diferența.
Pe partea de soia, prețurile rămân ridicate, dar dinamica este mai fragilă. Cererea pentru șrot susține piața, însă exporturile încetinesc, iar oferta globală, dominată de Brazilia cu aproximativ 178 milioane tone, menține presiune.
„Piața transmite un semnal complex, în care prețurile sunt susținute de costuri, dar cererea nu ține același ritm”, explică Rija.
Grâul oferă o imagine mai stabilă, cu prețuri între 220 și 230 USD per tonă și o cerere globală constantă, însă oferta ridicată, în special din Rusia, limitează creșterile.
„Piața grâului se află într-un echilibru între oferta ridicată și suportul venit din costuri”, punctează expertul.
Pentru business, mesajul este mai direct decât pare la prima vedere. Piața globală urcă și creează impresia de oportunitate, dar în realitate marjele locale rămân sub presiune din cauza concurenței regionale și a costurilor logistice.
„Potrivit analizei, porumbul își pierde treptat din potențialul economic în Republica Moldova”, avertizează Iurie Rija, subliniind că fără investiții în productivitate și adaptare la riscurile climatice, avantajul competitiv continuă să se erodeze.
În aceste condiții, diferența nu o mai face doar prețul, ci modul în care se construiește modelul de business. Accesul la piețe, controlul costurilor și capacitatea de a vinde în momentele potrivite devin decisive. Într-o piață în care prețurile cresc la nivel global, dar nu se transmit integral local, câștigă cei care reușesc să transforme volatilitatea în strategie, nu doar să reacționeze la ea.
