Guvernul a dat undă verde, pe 29 aprilie, negocierilor pentru un împrumut de 400 de milioane de dolari, bani care pot susține bugetul într-o perioadă în care finanțarea internă devine tot mai scumpă. Republica Moldova mizează pe acest acord extern pentru a acoperi nevoi imediate, dar și pentru a accelera reforme care influențează direct economia.
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, parte a Grupul Băncii Mondiale, va susține acest program pe doi ani, 2026 și 2027. Prima tranșă, de 250 de milioane de dolari, urmează să fie contractată în perioada imediat următoare, iar restul de 150 de milioane este planificat pentru anul viitor.
Decizia Guvernului de a începe negocierile nu ține doar de accesul la bani, ci și de modul în care statul își gestionează finanțarea. Ministerul Finanțelor vrea să reducă dependența de împrumuturile interne, care au devenit mai scumpe, și să mute o parte din povară către finanțări externe, mai avantajoase.
Banii nu vin fără condiții. Autoritățile și-au asumat 14 reforme concrete. Jumătate dintre ele sunt deja bifate. Acestea vizează schimbări care afectează direct mediul economic, de la reguli mai clare în achizițiile publice până la o transparență mai mare în gestionarea banilor publici. Au fost făcuți pași și pentru apropierea unor sectoare cheie, cum sunt energia și transportul, de standardele europene.
Programul merge mai departe și atinge zone sensibile pentru economie. Guvernanța publică, competitivitatea companiilor, protecția socială, energia și digitalizarea sunt pe lista priorităților. Practic, finanțarea vine la pachet cu presiunea de a accelera reforme care, în mod normal, ar dura ani.
Condițiile de creditare sunt gândite pe termen lung. Împrumutul poate fi rambursat în până la 20 de ani. Dobânda nu este fixă. Ea se ajustează în funcție de piață, fie prin indicatorul european EURIBOR, fie prin SOFR pentru dolari, la care se adaugă o marjă. Statul va plăti și un comision unic de 0,25% din sumă, plus un cost similar pentru banii care nu sunt utilizați imediat.
Pentru autorități, acest tip de finanțare are un rol dublu. Pe termen scurt, ajută la acoperirea necesităților bugetare. Pe termen mediu, creează presiune pentru reforme care pot face economia mai stabilă și mai atractivă pentru investiții.
În spatele acestei decizii stă și realitatea pieței locale. Dobânzile interne ridicate au forțat Guvernul să caute soluții externe. În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a cerut suplimentarea finanțării inițiale, tocmai pentru a înlocui o parte din împrumuturile mai scumpe din țară.
Negocierile vor fi conduse de echipa Ministerului Finanțelor, iar acordul va deveni activ după semnare și ratificare în Parlament. Din acel moment, banii pot intra rapid în buget, dar ritmul următoarelor tranșe va depinde direct de cât de repede sunt implementate reformele promise.
