Extinderea peste Prut, pe un mal sau pe celălalt, este – în fond – o decizie de strategie care ține de costuri, piețe și poziționare regională. În acest dialog cu Mariana Durleșteanu, discutăm fără metafore despre ce funcționează în realitate atunci când un business trece din România în Republica Moldova — și invers.
Diferențele există. Unele sunt structurale. Altele țin de maturitatea pieței și de puterea de cumpărare. Dar exact aceste diferențe creează oportunitatea: costuri operaționale mai mici în Moldova, acces la piața europeană în România, lanțuri de producție care pot fi împărțite inteligent între cele două maluri. În analiza sa, Mariana Durleșteanu arată clar unde merită făcut pasul, în ce industrii apropierea este naturală și de ce următorii ani pot transforma relația economică dintre România și Republica Moldova într-un spațiu comun de creștere. Pe scurt: dacă alegi momentul potrivit, Prutul poate fi transformat din frontieră într-un real avantaj competitiv.
Piața României versus piața Republicii Moldova, cât de mult se aseamănă și unde constatați cele mai mari deosebiri. În mare, poți trece Prutul cu una și aceeași strategie de business?
Extinderea unui business din România în Republica Moldova este adesea percepută ca o evoluție naturală și simplă: aceeași limbă, aceeași istorie, proximitatea geografică și afinitățile culturale reduc, aparent, barierele de intrare.
În practică, însă, dinamica ultimilor ani arată o realitate diferită. Fluxul de extindere a fost mai rapid în sens invers — din Republica Moldova către România — explicat, în mare parte, de accesul la o piață integrată în Uniunea Europeană, de stabilitatea cadrului legislativ și de deschiderea instituțională față de investitori.
Statutul de țară candidată al Republicii Moldova și negocierile tehnice pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu o țintă estimată în intervalul 2028–2030, marchează un punct de inflexiune strategic, definitiv și ireversibil, pentru cetățenii Republicii Moldova.
Pentru companiile din România, piața moldovenească se redefinește ca o oportunitate emergentă într-o economie aflată în tranziție accelerată — cu posibilitatea de re-extindere către piețele estice, momentan blocate de conflictul militar din Ucraina
Structura antreprenorială este comparabilă, cu o pondere ridicată a IMM-urilor și oportunități în sectoare precum serviciile, IT-ul, retailul, construcțiile sau agricultura. În plus, preferințele consumatorilor sunt foarte asemănătoare pe ambele maluri ale Prutului.
Însă România este o piață matură, cu un grad ridicat de competiție și o putere de cumpărare semnificativ mai mare. Acest lucru susține volume de consum ridicate și o diversificare accentuată a ofertelor.
În Republica Moldova, dimensiunea pieței și nivelul veniturilor limitează consumul, iar sensibilitatea la preț devine un factor critic în procesul de decizie.
Aceste deosebiri arată clar că un model de afaceri din România nu poate fi replicat integral în Moldova. Totuși, ținând cont de costurile operaționale mai mici din Moldova (forță de muncă, chirii, servicii), chiar și o ajustare de preț poate conduce la o marjă de profitabilitate mai mare decât în România.
Care ar fi, totuși, un top al industriilor în care piețele se aseamănă și cu care poți trece Prutul mai ușor?
Republica Moldova reprezintă o interfață naturală, o punte comercială între Uniunea Europeană și Estul Europei — cu experiență solidă în relațiile cu fostele state sovietice și cu un potențial demonstrat de hub regional de reexport și procesare.
Avantajul costurilor operaționale, combinat cu o forță de muncă calificată, creează condițiile ideale pentru mini-ecosisteme de business transfrontalier. În jurul industriei IT prind contur proiecte de dezvoltare software, outsourcing și servicii digitale care circulă firesc peste Prut, fără bariere culturale sau lingvistice. În paralel, agricultura capătă o dimensiune nouă prin investiții în procesarea legumelor și fructelor, vinificație modernă și produse bio orientate spre export.
Energia regenerabilă devine, la rândul ei, un alt domeniu strategic, de la parcuri solare și turbine eoliene până la soluții de stocare care pot stabiliza rețelele regionale. În același timp, construcțiile și infrastructura beneficiază de o fereastră rară de oportunitate, alimentată de fonduri europene, parteneriate public-private și programe de reabilitare regională. Toate acestea deschid spațiu și pentru relansarea producției și asamblării industriale, fie că vorbim despre componente mecanice și electronice, textile sau segmente emergente cu relevanță strategică, inclusiv industria militară.
| IT — dezvoltare software, outsourcing, servicii digitale Agricultură — procesare legume și fructe, vinificație, produse bio Energie regenerabilă — panouri solare, eoliene, soluții de stocare Construcții și infrastructură — fonduri UE, PPP, reabilitare regională Producție și asamblare — componente mecanice și electronice, textile, industrie militară |
Modelul optim este, de fapt, un lanț care valorifică controlul asupra costurilor, calității și brandului: Achiziție de materie primă → procesare/dezvoltare în Moldova → export de produs final pe piețele europene prin România.
Care sunt cele mai atractive elemente ale pieței din Republica Moldova pentru un investitor din România și viceversa?
Republica Moldova se conturează ca o piață emergentă, caracterizată printr-un nivel mai redus al concurenței, ceea ce oferă investitorilor un avantaj semnificativ de poziționare încă din fazele incipiente.
De cealaltă parte, România oferă avantajele unei economii mature, integrate în Uniunea Europeană. Investitorii beneficiază de un cadru legislativ stabil, de oportunități consistente de accesare a fondurilor europene, precum și de o putere de cumpărare superioară, care susține un nivel ridicat al consumului. În plus, poziționarea în interiorul Uniunii Europene facilitează accesul direct la piețele europene și la un bazin extins de consumatori.
Care ar fi, în opinia Dumneavoastră, topul industriilor care „fac Unirea”
- Energia regenerabilă și securitatea energetică
Diversificarea surselor de energie devine un obiectiv strategic comun. Investițiile în panouri solare, turbine eoliene și soluții de stocare a energiei contribuie la reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova și la alinierea la standardele europene.
Pentru ambele piețe, tranziția energetică nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate majoră de investiții și parteneriate transfrontaliere. - Agricultura și industria agroalimentară
Agricultura rămâne un sector tradițional pe ambele maluri ale Prutului, cu potențial ridicat de modernizare și integrare. Similaritățile climatice și de sol permit dezvoltarea unor lanțuri valorice comune, de la producție la procesare și export. - IT și digitalizare
Sectorul IT reprezintă unul dintre cele mai dinamice motoare de creștere economică. Atât România, cât și Republica Moldova dispun de resurse umane bine pregătite, iar digitalizarea accelerează integrarea economică.
Aceste industrii nu doar generează creștere economică, ci contribuie activ la apropierea structurală dintre cele două economii. În acest context, „unirea” nu mai este doar un concept simbolic, ci începe să capete valențe economice concrete și durabile în regiune.
Accesul la fondurile europene pentru un business din România care trece Prutul nu este doar o oportunitate, ci și o valorificare a experienței în finanțări europene, în sectoare-cheie precum dezvoltarea infrastructurii (reabilitarea drumurilor naționale, modernizarea canalizării și a apeductelor, creșterea conectivității între centre economice), reducerea dependenței energetice (dezvoltarea surselor alternative, inclusiv panouri solare, turbine eoliene și soluții de stocare), protecția mediului (tehnologii de reciclare a deșeurilor, gestionarea durabilă a pădurilor și reducerea poluării industriale).
Care ar fi climatul investițional actual în Europa de Est, în contextul noii reconfigurări a puterilor globale?
Economiile globale traversează provocări fără precedent în contextul reconfigurării geopolitice. Europa de Est — Polonia, Cehia, România, Ucraina, Republica Moldova — rămâne atractivă pentru investiții străine directe în infrastructură, logistică și servicii.
Reconstrucția Ucrainei va genera fluxuri semnificative de capital, locuri de muncă și parteneriate regionale în construcții, energie și agricultură. Industria de apărare se modernizează, atrăgând investiții în echipamente și tehnologie, iar explorarea și exploatarea resurselor minerale rare devin esențiale pentru susținerea noilor tehnologii și a industriei militare.
Cât de prietenoase vă par legile și autoritățile cu un business care trece Prutul?
Din punct de vedere legislativ, România oferă un cadru stabil, integrat în acquis-ul comunitar, cu predictibilitate pe termen lung — dar cu un nivel mai ridicat de birocrație și servicii digitale fragmentate.
Republica Moldova operează cu o platformă digitală unificată, mai accesibilă, dar cu lacune legislative în curs de remediere prin procesul de aderare la UE. Avantajele fiscale sunt concrete și semnificative pentru investitorii strategici.
România poate facilita accesul Moldovei la piața europeană, poate contribui la armonizarea legislativă cu standardele UE și poate constitui un garant al securității energetice.
Această complementaritate nu este o utopie — este un model economic funcțional, cu exemple concrete în curs de implementare. În esență, vorbim despre externalizarea parțială a producției românești în Moldova, cu control deplin asupra costurilor și calității produsului final.
Investițiile românești în Moldova valorifică avantajele unei forțe de muncă calificate, o fiscalitate stimulativă și proceduri administrative simplificate. România rămâne centrul de finalizare a produselor cu valoare adăugată și poarta deschisă către piața europeană.
Nimic nu poate despărți malurile Prutului atunci când investițiile, infrastructura și know-how-ul se completează reciproc.
Cum ați răspunde unui prieten care vă cere un sfat sincer privind extinderea afacerii sale?
Treci Prutul fără frică!
