Prețul petrolului a depășit 115 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea începe să afecteze deja mai multe piețe, inclusiv transportul aerian, unde costul combustibilului a crescut puternic.
Cotația petrolului Brent a ajuns până la aproximativ 119 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a urcat la aproape același nivel. Este cea mai mare creștere înregistrată pe piața petrolului de la mijlocul anului 2022.
Investitorii reacționează la riscul întreruperii aprovizionării globale cu energie. Tensiunile dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează transportul petrolului în regiune, în special în zona strâmtorii Ormuz. Aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel mondial trece prin acest punct strategic.
Pe fondul conflictului, unele state producătoare din Orientul Mijlociu au început să reducă producția. Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite se confruntă cu dificultăți logistice și de stocare, ceea ce limitează cantitățile de petrol livrate pe piață.
„Piețele nu văd o ieșire rapidă din conflictul din Orientul Mijlociu. Riscul unor efecte economice mai durabile crește în fiecare zi”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG.
Scumpirea petrolului începe deja să influențeze și alte piețe. Prețurile uleiurilor vegetale cresc deoarece acestea sunt folosite în producția de biocombustibili. Uleiul de palmier din Malaezia a urcat cu aproximativ 9%, iar uleiul de soia a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2022.
În paralel, prețurile cerealelor cresc. Grâul a atins cel mai ridicat nivel din iunie 2024, iar porumbul se află la cel mai mare preț din ultimele zece luni.
Pe piața metalelor, aluminiul a urcat la aproximativ 3.544 dolari pe tonă la Bursa de Metale din Londra, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Producători importanți din Qatar și Bahrain au anunțat deja dificultăți de livrare.
În același timp, aurul a scăzut cu peste 2%, pe fondul aprecierii dolarului american. Un dolar mai puternic face aurul mai scump pentru investitorii care folosesc alte monede.
În Statele Unite, președintele Donald Trump a comentat creșterea prețului petrolului și a declarat că aceasta este „un preț foarte mic de plătit pentru pacea și securitatea Statelor Unite și a lumii”. El susține că prețurile petrolului vor scădea rapid după eliminarea amenințării nucleare iraniene.
Chiar și cu aceste declarații, piețele rămân tensionate. Datele de monitorizare a navelor arată că traficul prin strâmtoarea Ormuz este puternic redus, iar investitorii se tem că prețurile ridicate ale energiei pot alimenta inflația și pot încetini economia globală.
Impactul începe să se vadă și în aviație
Creșterea prețului petrolului se reflectă direct în costul combustibilului pentru aeronave. Potrivit unei analize publicate de platforma de aviație Runway08, prețul combustibilului Jet A1 a crescut cu aproximativ 30% în ultimele săptămâni.
Această evoluție ar putea duce la scumpirea biletelor de avion pentru zborurile operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu influențează cotațiile rafinăriilor europene și majorează costurile logistice. În cazul în care petrolierele evită zonele de risc și ocolesc Africa, timpul de livrare al combustibilului poate crește cu până la 14 zile, iar costurile de transport se pot dubla.
Aeroporturile mici sunt mai vulnerabile
Spre deosebire de marile hub-uri europene, unde companiile aeriene folosesc mecanisme financiare pentru a se proteja de fluctuațiile de preț, aeroporturile mai mici și dependente de importuri resimt volatilitatea mult mai direct.
În cazul Aeroportului Internațional Chișinău, presiunea asupra costurilor de operare ar putea fi transferată către pasageri prin tarife mai mari la biletele de avion.
Analiza mai evidențiază și o vulnerabilitate logistică. Aeroportul din Chișinău are un singur furnizor de combustibil. În cazul unei întreruperi a lanțului de aprovizionare, companiile aeriene ar putea recurge la alimentări suplimentare pe alte aeroporturi, o practică numită „tankering”. Aceasta crește greutatea aeronavelor și implicit consumul de combustibil.
În scenarii extreme, epuizarea stocurilor ar putea duce la alimentări tehnice pe alte aeroporturi, redirecționări sau chiar anulări de zboruri.
Autorii analizei susțin că diversificarea furnizorilor de combustibil ar reduce riscurile logistice și ar contribui la menținerea competitivității aeroportului din Chișinău în perioade de criză energetică.
