La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, economia Republicii Moldova a traversat o perioadă dificilă, caracterizată de contracție, stagnare și, abia în ultima etapă, de o revenire moderată. Redacția The List a solicitat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării date privind evoluțiile din perioada 2022–2025, care arată amploarea impactului conflictului asupra creșterii economice, comerțului exterior, investițiilor și mediului de afaceri.
Potrivit ministerului, anii de război au adus o succesiune de crize care au afectat aproape toate sectoarele economiei.
„Economia Republicii Moldova a traversat în perioada 2022–2024 o succesiune de șocuri externe și interne, care au generat fluctuații pronunțate ale activității economice, toate acestea fiind determinate de impactul amplu al războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. După contracția severă din 2022, economia a înregistrat o redresare modestă în 2023, urmată de stagnare în 2024, evoluții care reflectă vulnerabilitatea structurală la crizele energetice, tensiuni geopolitice și riscuri climatice. Totuși, primele nouă luni din 2025 indică o revigorare a activității economice, dar riscurile externe rămân ridicate”, au declarat reprezentanții ministerului pentru The List.
Anul 2022 a fost cel mai dificil pentru economie. PIB-ul a scăzut cu 4,6%, în contextul crizei energetice, al inflației ridicate și al secetei severe. Agricultura, industria și construcțiile au intrat în declin, iar consumul și investițiile s-au redus puternic.
În anii următori, revenirea a fost lentă și fragilă. Economia a crescut cu doar 1,2% în 2023, iar în 2024 a stagnat, cu un avans de numai 0,1%. În total, în perioada 2022–2024, PIB-ul a acumulat o scădere de 3,4%. Primele nouă luni din 2025 arată însă o creștere de aproximativ 2%, susținută în principal de agricultură, construcții și investiții.
Inflația a fost una dintre cele mai mari provocări pentru populație. Potrivit ministerului, evoluția prețurilor a reflectat direct efectele războiului și ale crizei energetice.
„După ce în 2022 rata anuală a inflației a urcat la un nivel excepțional de 30,2%, ca urmare a efectelor războiului din Ucraina, a scumpirii energiei și a majorării costurilor de producție, în 2023 presiunile inflaționiste s-au redus semnificativ, inflația coborând la 4,2%. În 2024, inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă, atingând 7%, însă pe parcursul anului 2025 presiunile s-au redus treptat, iar rata anuală a scăzut până la 6,8% în decembrie”, au precizat autoritățile.
Războiul a schimbat puternic și structura comerțului exterior. Blocarea rutelor tradiționale și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au obligat companiile să-și reorienteze rapid fluxurile comerciale.
„Conflictul armat din Ucraina a generat un impact major asupra comerțului exterior al Republicii Moldova. Fiind o economie mică, vulnerabilă la șocuri externe și dependentă de resurse energetice importate, Moldova a resimțit puternic perturbările din lanțurile de aprovizionare, blocarea rutelor comerciale tradiționale și necesitatea rapidă de a-și reorienta fluxurile comerciale”, au explicat reprezentanții ministerului.
În 2022, exporturile au crescut până la 4,3 miliarde de dolari, în mare parte datorită reexporturilor și prețurilor ridicate la produse energetice. Ulterior, între 2023 și 2025, acestea au scăzut la 3,8 miliarde de dolari, în timp ce importurile au continuat să crească, ajungând la 10,9 miliarde de dolari. Deficitul comercial s-a adâncit la peste 7 miliarde de dolari.
În paralel, direcția comerțului s-a schimbat. Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană a crescut la 68%, iar dependența de piața CSI s-a redus la 6%.
Investițiile străine au rămas în țară, dar investitorii au devenit mai prudenți în contextul riscurilor regionale.
„Războiul din Ucraina nu a determinat un exod semnificativ al investițiilor străine directe din Republica Moldova, însă a amplificat gradul de prudență și incertitudine în rândul investitorilor”, au menționat reprezentanții ministerului.
După un nivel record de 586 milioane de dolari în 2022, fluxurile de investiții au scăzut în 2023 și 2024, fiind susținute în principal de reinvestirea profiturilor. În primele nouă luni din 2025, intrările au ajuns la 380,2 milioane de dolari, iar stocul total de investiții a crescut la 6,3 miliarde de dolari.
Pentru mediul de afaceri, principalele probleme au fost creșterea costurilor și dificultățile logistice. Autoritățile spun că impactul s-a transmis direct în prețuri și competitivitate.
„Vulnerabilitatea sectorului energetic și creșterea tarifelor la energie au dus la majorarea costurilor de producție, ceea ce a redus competitivitatea firmelor. În același timp, companiile au fost nevoite să identifice rute alternative de transport, însă aceste soluții au generat costuri suplimentare de transport și logistică, care au fost transferate către consumatori prin creșteri de prețuri”, au explicat reprezentanții ministerului.
Pe piața muncii, numărul persoanelor ocupate a crescut în 2022 și 2023, dar a scăzut cu 3,7% în 2024, în special în agricultură și industrie. Salariile au crescut puternic în termeni nominali, însă creșterea reală a fost modestă, deoarece majorările au compensat în mare parte inflația.
Pentru a reduce impactul crizei și a susține relansarea economică, Guvernul a lansat reforme axate pe investiții, digitalizare și simplificarea activității pentru companii.
„Pachetul de reforme adoptat vizează peste 200 de tipuri de activități economice și are drept scop eliminarea barierelor administrative, reducerea costurilor și crearea unui climat mai predictibil pentru antreprenori. Se estimează că aceste măsuri vor genera economii anuale de aproximativ 264–265 milioane lei pentru sectorul privat”, au declarat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru The List.
Amintim că astăzi, 24 februarie, se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, conflict care continuă să afecteze securitatea și economia întregii regiuni. Războiul a provocat distrugeri masive ale infrastructurii, a perturbat transportul și comerțul în zona Mării Negre și a generat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și materii prime.
