La sfârșitul lunii februarie 2026, atacurile asupra Iranului și blocarea Strâmtorii Hormuz au declanșat un șoc energetic global. Prețul petrolului a sărit inițial cu 10–13%, depășind ulterior 100 dolari/baril — cel mai ridicat nivel din 2022. Douăzeci de procente din aprovizionarea mondială cu hidrocarburi a fost brusc pusă sub semnul întrebării. Efectele s-au resimțit rapid și în regiunile aparent îndepărtate de conflict — Asia Centrală și Republica Moldova, constată experta în trading, Olga Tăbârță, într-o analiza pentru The List. Redăm în continuare opinia desfășurată a sursei citate.

Asia Centrală: Trei Lovituri Simultane

Toate statele din regiune sunt fără ieșire la mare și depind de rutele comerciale sudice — tocmai cele blocate de conflict. Efectele s-au manifestat simultan pe trei fronturi.

Rafturile s-au golit. Iranul a oprit exporturile alimentare

Pe 3 martie, Iranul a interzis exporturile alimentare, invocând nevoia de a-și proteja rezervele interne. Decizia a intrat în vigoare imediat și a lovit direct economiile din regiune, care importau masiv produse agricole iraniene.

Tadjikistan — cel mai afectat. Schimburile cu Iranul s-au cvadruplicat în 5 ani, ajungând la 484 milioane dolari în 2025. Portocalele, zahărul, produsele lactate și condimentele iraniene sunt produse de bază pe piețele tadjike. Toate aceste livrări s-au oprit brusc.

Turkmenistan — cel mai expus structural. Populația din vestul țării depindea aproape exclusiv de importurile iraniene pentru alimente și produse casnice. De la începutul conflictului, prețurile la ulei de gătit, pui și cartofi aproape s-au dublat.

Uzbekistan — afectat mai moderat, dar resimte deja scumpiri la fructe proaspete, uscate și produse lactate, importate în mod obișnuit din Iran la prețuri accesibile.

Drumurile sunt blocate. Costurile explodează

Perturbarea coridoarelor sudice forțează o reorientare rapidă spre Coridorul de Mijloc (Trans-Caspic), ceea ce înseamnă costuri mai mari și timpi mai lungi de tranzit. Primele de asigurare pentru mărfuri au crescut brusc, iar transportatorii mici absorb costurile primii.

Kazakhstan câștigă din petrol, dar pierde din inflație

Kazakhstan este un caz aparte: exportator de petrol, ar trebui să beneficieze de prețuri mari. Dar economiștii locali avertizează că e un instrument cu două tăișuri — veniturile bugetare cresc, dar inflația internă accelerează într-un ritm mai alert, agravând deficitul real al economiei.

Șase țări la telefon. Dar fără soluții concrete

Pe 3 martie, miniștrii de externe din Azerbaijan, Kazakhstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan s-au consultat telefonic pentru a coordona răspunsul regional. Un semn că regiunea încearcă să construiască un mecanism comun de gestionare a crizelor — dar deocamdată fără pârghii economice concrete.

Republica Moldova: De Ce Suntem Mai Expuși Decât Pare

Moldova nu este un spectator îndepărtat al acestei crize. Este una dintre cele mai expuse economii din Europa — și din motive structurale, nu conjuncturale.

Moldova nu produce niciun litru de combustibil

Moldova nu deține nicio rafinărie și nu produce combustibil. Fiecare litru de benzină sau motorină vine din afară. Asta înseamnă că orice șoc extern se transmite direct, fără niciun amortizor, în prețurile interne.

La pompă: motorina a crescut cu 33% în două săptămâni

La 1 martie, benzina costa 23,75 lei/litru, iar motorina 20,72 lei/litru. Până pe 18 martie, benzina a ajuns la 27,18 lei (+14%), iar motorina la 27,65 lei (+33%)

Motorina a depășit benzina — un semnal de alarmă pentru economia reală. Motorina e combustibilul transportului, agriculturii și construcțiilor. Benzina e combustibilul șoferului. Când motorina explodează mai tare, economia productivă suferă mai mult decât consumatorul individual.

La nivel internațional, cotațiile Platts arată o creștere de 23% la benzină și 50% la motorină față de începutul conflictului. Moldova simte aceste creșteri aproape integral.

Primăvara agricolă lovită în plin

Criza a lovit exact în sezonul agricol de primăvară — arat, semănat, lucrări de câmp. Producătorii agricoli avertizează că, dacă prețul motorinei continuă să crească, costurile agricole vor exploda cu 30% sau mai mult. Asta înseamnă că prețurile alimentelor autohtone vor fi mai mari din toamna lui 2026.

9 zile de motorină în rezervă. Asta e tot

La 16 martie, Moldova avea 21 de zile de benzină și doar 9 zile de motorină în rezervă. Nouă zile este o marjă critică.

Dacă lanțul de aprovizionare se întrerupe — fie prin blocarea Hormuzului, fie prin probleme la portul Giurgiulești sau la rafinăria Petromidia din România — criza de prețuri se poate transforma rapid în criză fizică de combustibil.

Când se scumpește în România, Moldova simte imediat

Moldova importă masiv combustibil din România. La Petrom și OMV România, motorina a depășit 9 lei/litru, marcând a opta scumpire de la începutul conflictului. Orice creștere din România se transmite automat la Chișinău, cu un decalaj de câteva zile.

Guvernul a declarat alertă. Dar prețurile tot cresc

Pe 4 martie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Ministerul Agriculturii a cerut companiilor petroliere să nu speculeze prețurile motorinei înaintea lucrărilor de primăvară.

Sunt măsuri de monitorizare și semnalizare — nu de intervenție reală pe piață. Ce lipsește:

• Nicio reducere temporară a accizelor la combustibil
• Niciun mecanism de subvenționare a motorinei agricole
• Nicio rezervă strategică cu capacitate reală de intervenție

BNM în dilemă: leul sub presiune, inflația în creștere

Aceasta este dimensiunea cel mai puțin discutată în presa moldovenească. Moldova importă în euro și dolari, vinde în lei. Când petrolul explodează:

• Cererea de valută crește pentru importuri energetice → presiune pe MDL
• Prețurile interne urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de 1–2 săptămâni → inflație importată
• BNM se află în dilemă: taie dobânda și slăbește leul, sau menține și strangulează creditarea

Economiștii din Polonia și Chile deja recalibrează expectativele privind reducerile de dobândă din cauza scumpirii petrolului. Moldova nu face excepție — iar spațiul de manevră al BNM este îngust.

Cifrele care contează

4. Concluzie

Conflictul din Golf nu este o criză îndepărtată pentru Moldova sau Asia Centrală. Este un test al rezilienței structurale — și ambele regiuni îl abordează cu rezerve minime și pârghii de intervenție limitate.

Dacă conflictul rămâne scurt, efectele pot fi absorbite cu dificultate. Dacă se prelungește peste 3 luni, ne putem aștepta la inflație alimentară generalizată, presiune serioasă pe monedele regionale și costuri agricole care vor redefini prețurile de consum în toamna lui 2026.

Pentru Moldova, mesajul structural este clar: dependența totală de importuri energetice, fără rezerve strategice și fără pârghii fiscale pregătite, transformă orice criză externă într-o urgență internă.

Surse

1. Reuters — Iran blocks Strait of Hormuz, oil markets surge (martie 2026)

2. Caravanserai / Central Asia analysis — Trade route disruptions and food security impact (martie 2026)

3. Eurasianet — Central Asian economies and the Iran conflict spillover (martie 2026)

4. Platts / S&P Global Commodity Insights — Fuel price benchmarks, March 2026

5. Guvernul Republicii Moldova — Declarație privind starea de alertă în sectorul energetic, 4 martie 2026

6. Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova — Avertisment privind prețurile motorinei agricole, martie 2026

7. Petrom / OMV România — Evoluția prețurilor la carburanți, martie 2026

8. BNM (Banca Națională a Moldovei) — Date privind rezervele valutare și cursul de schimb, martie 2026