Analiză de Alexandru Ignat, CEO Double Case  

În ultimele zile, mai multe instituții ale statului — inclusiv Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei — au lansat mesaje publice ferme privind creșterea alarmantă a escrocheriilor financiare și a ofertelor de investiții suspecte promovate online. 

Mesajul este clar: „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, a avertizat public președinta Maia Sandu. La rândul său, BNM a reiterat că nu oferă servicii investiționale și că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate și nu beneficiază de protecție. 

În calitatea mea de exponent al industriei, pot afirma că problema e mult mai gravă decât o anunță autoritățile. În ecosistemul digital actual, tentativele de fraudă au devenit extrem de  sofisticate. Escrocii folosesc branding fals, deepfake-uri, mesaje personalizate și apeluri telefonice agresive. Pentru publicul larg, diferența dintre o ofertă legitimă și una frauduloasă devine tot mai greu de identificat. Dar discuția trebuie să meargă mai departe…

Fenomenul există. Dar explicația este mai complexă

Noi, la oficiul Double Case, în fiecare zi auzim cazuri noi de persoane care au pierdut bani mulți în scheme de investiții false. Problema majoră este că, în paralel cu aceste fraude, există o cerere reală pentru investiții. Oamenii vor să investească. Poate nu știu exact în ce, poate nu au experiență sau cultură financiară, dar dorința există.

Această combinație — cerere mare și educație limitată — creează teren fertil pentru manipulare. A spune doar „nu investiți” nu rezolvă problema. Pentru că atunci când cineva promite profit rapid, o parte dintre oameni vor încerca oricum.

Paradoxul: restricțiile nu reduc dorința de a investi

Repet: oamenii vor să investească. Oamenii nu au cultura financiară necesară, dar dorința există, iar fenomenul câștigă amploare de la o zi la alta. Repet: restricțiile nu anulează această dorință — uneori o amplifică.

Populația va continua să caute oportunități și, în lipsa unor alternative locale clare și reglementate, ajunge să investească în tot ce apare online. 

Un exemplu simplu este aurul. Mulți moldoveni anticipează creșteri de preț și ar vrea să investească, dar nu pot cumpăra fizic cantități mari sau opera eficient cu metalul. Instrumentele financiare derivate există tocmai pentru a permite accesul la astfel de piețe fără constrângeri logistice. În Republica Moldova însă, aceste instrumente sunt interzise.

Investițiile nu sunt interzise. Instrumentele sunt.

Aici apare paradoxul major. Legea adoptată în 2025 interzice marketingul și distribuirea către clienți neprofesioniști a instrumentelor derivate cu levier, inclusiv prin traininguri sau social media. Intenția este protejarea investitorilor.

Textul legal este explicit:

„Folosirea serviciilor de tipul trainingurilor, al instruirilor, precum și a platformelor de social media (…) ca forme de promovare sau distribuire a instrumentelor financiare menționate (…) este interzisă.”

Dar investiția în sine nu este interzisă.

Rezultatul? O lacună evidentă: actorii locali nu pot opera deschis, însă platformele din exterior pot continua să sune cetățeni moldoveni și să le propună exact aceleași instrumente. Astfel, ceea ce nu este permis în interior devine accesibil din exterior.

Nota autorului: sancțiunile prevăzute în legea citată supra, sunt destul de severe: amenzi semnificative și chiar pedepse cu închisoarea de până la 3 ani pentru marketing sau distribuire ilegală. Intenția legislatorului este clară — protejarea populației de produse financiare riscante. 

Confuzia dintre educație și promovare

În practică, mesajele publice și interpretarea legislației au creat percepția că inclusiv educația financiară sau trainingurile despre investiții ar fi interzise. Această percepție are consecințe reale: programe educaționale au fost suspendate, școli de trading au dispărut sau s-au mutat informal în afara jurisdicției locale, iar actorii legitimi devin reticenți să ofere instruire.

Rezultatul paradoxal: piața rămâne fără educație formală, dar fraudele continuă nestingherite — adesea operate din afara țării, unde autoritățile locale au competențe limitate. În așa fel, Republica Moldova a devenit, metaforic vorbind, „un iaz cu pește” pentru rețelele externe de fraudă: populație interesată de investiții, dar fără ghidare profesională.

Realitatea psihologică: oamenii vor continua să caute oportunități

Experiența din industrie arată un lucru simplu: oamenii nu renunță la dorința de a investi doar pentru că există avertismente.Când cineva aparent profesionist spune „îți poți dubla banii rapid”, o parte dintre oameni vor încerca. Este o realitate umană, nu o problemă exclusiv legislativă. De aceea, educația este probabil cea mai eficientă formă de protecție.

Avertismentele lansate de BNM și Președinție sunt necesare și binevenite. Este esențial ca publicul să știe că instituțiile statului nu solicită transferuri de bani și nu intermediază investiții. Totuși, discursul public ar trebui să includă și o componentă pozitivă: cum poate populația să învețe să investească responsabil, nu doar de ce trebuie să evite riscurile. Protecția prin interdicție totală poate avea efectul invers — împinge oamenii către surse neoficiale.

Soluția: ajustare legislativă urgentă

Problema cea mare este cadrul legal actual, care interzice anumite instrumente pentru actorii locali, dar nu împiedică operatorii din exterior să le promoveze direct către cetățeni. Rezultatul este un paradox: piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați. 

Soluția este reevaluarea urgentă a legislației adoptate în 2025 și eliminarea prevederilor care au creat acest vid operațional. În forma actuală, legea nu reduce riscul — ci pur și simplu îl exportă.

Iar atunci când accesul legal dispare, spațiul este ocupat inevitabil de escroci din afară care funcționează dincolo de controlul autorităților locale. Întrebarea reală nu este dacă oamenii vor investi — ei vor continua să o facă — ci dacă vor avea acces la un cadru transparent și responsabil sau vor rămâne vulnerabili într-un „iaz cu pește” pentru escrocii financiari.